Donează     Rugăciune       TV LIVE                          
  • partener nav 1 cinesuntemcefacem
  • partener nav 3 noutati aotv
  • partener nav 4 marturii
  • partener nav 5 cespunaltii
  • partener nav 2 proiecte
  • Doneaza

E compatibil creștinismul cu știința? Editorial de Sorin Pețan

Ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci Dumnezeu le-a arătat. De la crearea lumii, însuşirile Lui invizibile, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui au fost percepute clar, fiind înţelese din ceea ce a fost creat, pentru ca ei să fie fără scuză, pentru că, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat. Romani 1:19-21.

Știința a avut o relație complicată cu credința creștină. Mulți oameni de știință au fost creștini, împletind creator credința lor în Dumnezeu cu rațiunea și curiozitatea de a descoperi misterele lumii naturale. Mănăstirile și bisericile, în special în Evul mediu, au fost centre de studiu și de educație pentru o eră întunecată a istoriei. Însă, în același timp, Biserica a și profitat de poziția dominantă avută în stat pentru a combate unele descoperiri științifice care păreau să contravină dogmelor bisericești. Religia părea tot mai puțin favorabilă rațiunii.

Începând cu Renașterea (sec. 14-17) și continuând cu Iluminismul, în Europa Occidentală apare o nouă paradigmă, umanismul, prin care Omul devine măsura tuturor lucrurilor. În secolul 15 apare o mare inovație tehnologică, tiparul, care permite răspândirea informației și a cunoașterii într-un mod fără precedent.

Ca paranteză, tot în acea perioadă, corupția Bisericii catolice de atunci și vânzarea de indulgențe (iertarea păcatelor contra unei sume de bani) a dus la Reforma lui Luther de acum exact 500 de ani, dar a și accelerat tensiunile în societate. Pentru lumea catolică (și apoi protestantă), conta mult alinierea rațiunii cu credința. În Europa de Est și în Țările Române, Ortodoxia nu a fost la fel de afectată de aceste turbulențe, perspectiva ortodoxă mai mistică asupra lumii (bazându-se mai puțin pe logică sau știință pentru a dovedi credința, care trebuie acceptată ca atare și experimentată), dificultățile economice, influența otomană și contextul geopolitic nu au fost favorabile pentru dinamica știință-spiritualitate.

Era modernă, începută prin secolul 16, se baza pe faptul că omul era centrul lucrurilor și că, prin rațiune, poate descoperi orice lucru. A fost perioada de înflorire extraordinară a științelor și a cunoașterii. Și, din păcate, s-a formulat în întreaga Europă în contrast cu Evul Mediu în care credința religioasă nefericit exprimată și nu foarte luminată ținea captiv omul sub un sistem de dogme stricte. Însă în era modernă s-a pus baza metodei științifice de a descoperi adevărul, presupunând emiterea de ipoteze și verificarea lor folosind observații repetate (și repetabile), măsurători și experimente, analizarea lor, urmate de emiterea de concluzii. Metoda științifică ne-a servit și încă ne servește bine, fiind baza descoperirilor incredibile ale științei în domeniul natural.

Are însă o vulnerabilitate. Adesea credem că știința se ocupă cu date concrete, cu fapte care nu pot fi contrazise decât dacă cineva refuză realitatea așa cum e ea. E parțial adevărat. Pentru că există într-adevăr date concrete, legi, fapte reale ce nu pot fi negate. Însă pot apărea distorsiuni la modul în care omul de știință pune problema (la ipoteză) și la interpretarea rezultatelor. De exemplu, aceeași fosilă va fi privită diferit de cineva care crede în evoluție, sau cineva care crede în creație. Datele științifice vor fi aceleași, interpretarea lor va ține de concepția despre lume și viață a cercetătorului. Noi nu putem dovedi științific existența lui Dumnezeu. Similar, nu putem dovedi științific că El nu există. Noi alegem să credem una din cele două, fără bază științifică, și apoi ne construim filozofia de viață pe acea fundație. Și sunt mai multe perspective filozofice, mai multe concepții despre lume și viață prin care aceste date științifice se pot interpreta.

În România și Occident, predomină două viziuni fundamentale despre lume și viață: teismul creștin și naturalismul. Teismul creștin are la bază creația și consideră că Dumnezeu este etern, personal, El a creat și susține totul și că El ni s-a descoperit prin Scriptură. Naturalismul ateist consideră ca materia/energia este eternă, că toate lucrurile pot fi explicate rațional și științific și nu acceptă supranaturalul sau vreun dumnezeu. Aparenta tensiune între știință și religie se rezumă de fapt la disputa dintre creaționism și evoluționism, la cele două perspective prin care examinăm lumea.

Naturalismul ateu neagă existența vreunui Dumnezeu, susținând că acest Univers și lumea naturală este tot ce există și că doar prin rațiune putem descoperi totul. Simplist, această optică presupune acceptarea Big Bang-ului, a evoluției graduale a tuturor formelor de viață prin modificări lente și succesive, a teoriei evoluționiste a supraviețuirii celor mai puternici, a faptului că Universul are peste 13 miliarde de ani. La concepția naturalistă aderă majoritatea oamenilor de știință contemporani.

Creaționismul creștin are câteva ramuri, principalele fiind creaționismul „biblic, de pământ tânăr” și creaționismul “științific, de pământ bătrân”.

Creaționismul de pământ tânăr (sau biblic) - pe scurt, susține prezentarea literală a creației descrisă în Geneza, în 6 zile, Universul fiind creat așa cum este acum direct de către Dumnezeu. Ei susțin faptul că Pământul are doar câteva mii de ani, nu miliarde. Iar majoritatea dovezilor de pe pământ pe care evoluționiștii le aduc pentru a justifica evoluția în milioane de ani (fosile, peșteri), ei le explică prin Potop.

Creaționism științific, de pământ bătrân – Deși aici sunt mai multe variații în cadrul acestui grup, o explicație simplistă ar fi faptul că aceștia, deși sunt creștini, acceptă aceleași date științifice și interpretarea lor ca și comunitatea generală a oamenilor de știință, susținând faptul că Pământul are 4,5 miliarde de ani. Ei reconciliază acestea cu creștinismul interpretând nu literal, ci metaforic, povestea creației descrise în Geneza 1. Unii cred că Dumnezeu a folosit evoluția pentru a crea omul dintr-o formă de viață primară, încet în timp, o formă greu compatibilă cu creștinismul. Alții accentuează primele două versete ale Bibliei (La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul. Pământul era pustiu și gol...) sugerând că acolo se ascunde de fapt o pauză de miliarde de ani ce acoperă formarea Universului și pregătirea Pământului pentru viață, această poziție fiind cel mai apropiat punct al creaționiștilor „științifici” cu cei „biblici”.

Un exemplu la îndemână privind importanța perspectivei pe care o avem atunci când privim anumite date științifice ar fi principiul antropic. Oamenii de știință constată că Universul e perfect acordat, are vârsta potrivită și sunt peste 20 de parametri distincți aliniați perfect pentru a susține viață inteligentă pe Pământ, iar planeta noastră e ideal poziționată în Univers pentru ca oamenii să poată studia Universul din această locație. O mică variație a oricăreia din constantele și legile fizice ar face imposibilă viața pe Pământ. Creaționiștii văd în principiul antropic un argument esențial pentru a afirma că Pământul e special, creat de Dumnezeu pentru oameni, legile fizice fiind acordate perfect pentru design-ul lui Dumnezeu. Ateii naturaliști consideră că e doar un caz fericit, deloc special, în care Universul nostru poate susține viața pe Pământ, dintr-o mulțime de alte Universuri paralele numită Multivers (deși acest Multivers nu a fost testat experimental în vreun fel). Ambele teorii nu pot fi testate experimental, ambele necesită „credință” într-o interpretare.

Un caz similar e Big Bang-ul, modelul cel mai acceptat de comunitatea științifică pentru nașterea Cosmosului – toată lumea explică apariția Universului ca explozia unui punct de masă, energie și densitate infinită acum 13,8 miliarde de ani, dar nu e clar cum și de unde a apărut acesta în primul rând. Și această teorie presupune o doză de credință, acceptând existența acestei singularități de energie infinită care face bang, sau ipoteza că viața s-a născut accidental din non-viață. Chiar și în decursul a miliarde de ani, într-un Univers mare, șansele pentru așa ceva sunt împotrivă.

Dincolo de diferențele dintre ele, ambele abordări creaționiste au în comun credința în Dumnezeul personal care a creat și încă intervine și modelează Universul, trasează legi ale lumii naturale și ne invită să le descoperim. Și care ne spune că prin studierea Universului, descoperim de fapt atributele Sale, puterea și înțelepciunea Sa (Romani 1:20), în completarea faptului că a venit la noi în persoană.

În această revistă, precum și în campania tematică despre știință și creație din luna septembrie, vă prezentăm materiale ce ilustrează ambele perspective creaționiste, pentru a vă ajuta să înțelegeți lucrurile și să luați o decizie personală. Noi credem în compatibilitatea științei cu credința creștină, în faptul că ambele caută de fapt adevărul. Credem că cele două sunt complementare, că anumite lucruri trebuie înțelese cu mintea, dar că altele sunt spirituale și trebuie înțelese prin duhul nostru, nu prin rațiune. Cum spunea și Pavel în 1 Corinteni 14:15 - Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea...

Într-un domeniu înrudit operează și apologetica. O definiție simplă a apologeticii înseamnă apărarea credinței creștine (concepției creștine despre lume și viață) față de cei care nu cred, folosindu-se de argumente general valabile, raționale. Din era modernă (din secolul 16 până în zilele noastre), marele adversar al credinței creștine este secularismul ateu, rezultat din iluminism și filozofia umanistă (urmat de religiile orientale). Apologetica se bazează atât pe știința privită din perspectivă creștină, cât și pe aspecte de filosofie pentru a apăra credința și a arăta soliditatea concepției creștine despre lume și viață celor

În această revistă avem un articol de apologetică, și vă încurajăm să aprofundați acest domeniu. Pe canalul nostru TV și pe site-ul Alfa Omega TV, puteți urmări multe dezbateri apologetice ce opun credința creștină și filosofii atei.

Unul din punctele slabe ale apologeticii este însă că se bazează pe rațiune și pe infalibilitatea ei, încercând să prezinte un Dumnezeu care poate fi explicat parțial, dar depășește cu mult capacitatea de cuprindere a rațiunii, iar “detectarea” lui Dumnezeu implică și alte părți ale ființei noastre dincolo de rațiune. Accentul pe rațiune și argumente logice pentru Dumnezeu a fost un răspuns al creștinismului la era modernă a umanității, la modernism. Însă lumea azi se confruntă cu un nou fenomen, post-modernismul, care e sceptic cu privire la rațiunea umană și pretențiile ei de adevăr absolut, și se deschide spre relativism și interpretări personale în locul adevărurilor absolute, dar și înapoi spre spiritualitate (înțeleasă ca opusă rațiunii).

În zilele în care trăim, coexistă atât modernitatea cât și postmodernitatea, făcând lumea în care trăim destul de greu de înțeles și în continuă schimbare. Avem încredere în știința modernă și în descoperirile ei, ne dezvoltăm tehnologia, ne focalizăm pe materialism și ne bucurăm de prosperitatea europeană, dar ne redeschidem și spre o spiritualitate nerațională, mistică, postmodernă. Dar din păcate, creștinismul e absent din spiritualitatea postmodernă europeană a noii generații, marea atracție constituind-o religiile orientale sau alte forme de spiritualitate non-creștină. Corupția Bisericii și goana după putere și bani (în toate denominațiunile sale), lipsa ei de relevanță cu privire la știință și lumea contemporană o fac puțin atrăgătoare pentru tinerii de azi.

Noi, la Alfa Omega TV, vă încurajăm să nu-L limitați pe Dumnezeu doar la domeniul spiritual. Noi credem într-un Dumnezeu care a creat și minunile lumii naturale, dar și domeniul supranatural. Un Dumnezeu care vindecă supranatural, dar și care a creat corpul nostru cu un sistem imunitar extraordinar și cu capacitate de vindecare de la sine. Credem într-un Dumnezeu care este Artist și Inginer; rațional dar și iubitor; plin de dragoste dar și drept; înțelept dar și în stare să ne vorbească pe înțelesul nostru. Credem într-un Dumnezeu care ne-a creat și cu minte, dar și cu inimă și duh. Credem într-un Dumnezeu a cărui cea mai importantă poruncă (Luca 10:27) este să-L iubim cu toată puterea, inima, sufletul, dar și cu mintea.

Credem în compatibilitatea științei și a credinței și le vedem complementare în descoperirea adevărului. Iar dacă Dumnezeul Bibliei a creat într-adevăr Universul și tot ce este în el, oare va fi El contrazis de creația Sa? Însă e crucial să nu abordăm știința plecând direct cu preconcepția că Dumnezeu nu există. Nu suntem toți oameni de știință, nu acesta ar trebui să fie scopul nostru. Însă noi toți ne putem descoperi minunea acestui Univers, lumea creată de Tatăl nostru, și prin această descoperire, să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeu și locul nostru în lume.

septembrie luna creationista

În luna septembrie, vă propunem o campanie tematică sub titlul Verdictul Științei: Creație! V-am pregătit filme și documentare în premieră pe canalul Alfa Omega TV, articole și clipuri video și online, atât pe site-ul nostru (www.alfaomega.tv/creationism), cât și pe rețelele sociale. Și acest număr al revistei e parte din acest proiect. Vă așteptăm cu sute de resurse media din cele mai variate.

În luna septembrie, luna creaționistă, vă vom vorbi despre Univers, galaxii, stele și planete, despre modul în care astronomia susține Creația. Vă vom vorbi despre ce se întâmplă la nivel microscopic, în genetică și microbiologie, chiar până la nivel atomic. Vă vom arăta minuni din lumea biologică, animale extraordinare care sfidează principiul evoluției, mecanisme biologice uimitoare, plante și copaci care sunt adevărate minuni ale ingineriei biologice. Vom descoperi împreună misterul corpului uman și a modului minunat în care am fost alcătuiți. Vom participa la dezbateri între apologeți creștini și filosofi atei de vârf, pentru a examina credința creștină și actualitatea ei.

Descoperă împreună cu noi că știința e compatibilă cu credința creștină. Luna septembrie – o lună dedicată științei și creaționismului, la Alfa Omega TV - www.alfaomega.tv/creationism

Sorin Pețan
Redactor, Alfa Omega TV

foto: Kevin Carden

  Aboneaza-te gratuit la revista AOTV Magazin

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 7.5 - E compatibil crestinismul cu stiinta (septembrie-octombrie 2017). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: www.alfaomega.tv/revista