Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

crestinul si biserica 640Creștinul și Biserica - Biserica lui Hristos a fost chemată să iasă afară și să „facă ucenici.” dar de multe ori s-a dovedit pasivă și a pierdut contactul cu realitatea din jur. Există și biserici care au înțeles că mesajul dragostei lui Dumnezeu trebuie manifestat față de aproape în diverse moduri. Această secțiune discută despre Biserica vie spiritual și cu impact în societate, tratând și cum ar trebui să ne raportăm noi, ca și credincioși, la Biserică, atât ca instituție cât și ca comunitate de creștini.

Teologie Publică - o scurtă introducere - de dr. Corneliu Constantineanu

Studiul teologiei nu a fost întotdeauna apreciat de biserică sau, mai corect spus, de un anumit segment al bisericii. În multe biserici, teologia a fost înțeleasă aproape automat ca un studiu teoretic, abstract, rațional care nu ar contribui neapărat la viața și misiunea bisericii. Mai mult, teologia a fost pusă de multe ori într-o opoziție și chiar contradicție cu spiritualitatea adevărată și pietatea credincioșilor. Nu este surprinzător așadar că studiul teologiei a fost marginalizat și nu a reprezentat o preocupare semnificativă pentru unele comunități evanghelice.

Teologia însă nu este și nu trebuie să devină un exercițiu anost, teoretic, abstract. Teologia înseamnă aplicarea Cuvântului viu al lui Dumnezeu la întreaga realitate a vieții astfel încât urmașii lui Hristos să poată trăi o viață adevărată, de credincioșie, să fie martori adevărați ai singurului Domn și Mântuitor, Isus Hristos, să fie semne ale noii creații într-o lume căzută. Teologia adevărată nu este doar un studiu despre Dumnezeu și intervenția Lui în creație în mod ultim prin Isus Hristos, ci este și o experiență care ne îndreaptă în mod direct către dragostea lui Dumnezeu și către o viață umană autentică - în armonie cu Dumnezeu, cu noi înșine, cu semenii noștri și cu întreaga creație. Teologia este așadar înțelegere și trăire, este doctrină și viață.

În mod concret, teologia încearcă să răspundă la întrebările despre credința creștină în toată plinătatea și complexitatea ei și despre semnificația acestei credințe pentru viața Bisericii în lume: Ce înseamnă să-l urmezi pe Hristos, ca Domn, în realitățile concrete ale vieții de zi cu zi, în contextul societății de astăzi? Ce înseamnă să trăiești sub semnul crucii în societatea contemporană? Care este modul în care ne dovedim credincioșia față de Hristos și suntem martorii săi adevărați în lume?

Slujirea bisericii de astăzi se întâmplă într-un context foarte complex, cu provocări de tot felul, cu întrebări dificile, iar cei ce slujesc trebuie să fie pregătiți să răspundă la aceste provocări și să ofere nu doar răspunsuri punctuale ci și o viziune biblică, răscumpărătoare și plină de speranță asupra vieții ca întreg. Educația teologică are tocmai această menire: ca printr-o călătorie a minții, a duhului și a trupului către și în Dumnezeu să ofere resursele și instrumentele necesare pentru edificarea bisericii și pentru participarea ei la misiunea răscumpărării și vindecării lumii deznădăjduite.

Pentru o astfel de abordare a teologiei am conceput si am acreditat un program specific de studii universitare de master în Teologie Publică, în cadrul Facultății de Științe Umaniste și Sociale, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, program axat în mod deliberat pe aprofundarea rolului și aportului pe care îl aduce teologia și credința creștină în spațiul public.

Mai specific, un program de teologie publică își propune să contribuie la crearea, menținerea și dezvoltarea unui climat de pace, dialog și bună înțelegere, să vină în întâmpinarea provocărilor cu care se confruntă bisericile în contextul globalizării prin promovarea unei gândiri creştine autentice, fundamentale culturii europene și culturii poporului român; să ofere alternative viabile la provocările sociale, culturale, religioase și politice cu care se confruntă societatea românească contemporană; să furnizeze și să susțină un sentiment al valorilor fundamentale ale existenței umane; să discearnă, să demaște și să se împotrivească oricăror forme de totalitarism și absolutism; să ofere o viziune asupra conviețuirii armonioase în contextul alterității și diferenței și să promoveze o cultură a păcii, a libertății și a iubirii, o cultură a iertării și a reconcilierii, o cultură a vieții.

Teologia publică - o introducere

Teologia publică se află într-o fază incipientă în contextul românesc; la nivel global însă aceasta este o disciplină teologică în plină dezvoltare. Este un subiect de studiu care a captat deja atenția multor cercetători, teologi și lucrători creștini, un subiect care a dat naștere la diferite dezbateri și reflecții teologice puse la dispoziția celor interesați în zecile de cărți și sutele de articole publicate în ultimii ani. Totodată este un domeniu de studii care treptat devine tot mai popular în facultățile de teologie și centrele de cercetare din Europa, S.U.A., Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă și Asia. Ne aflăm la mai bine de zece ani de la lansarea Global Network for Public Theology și aproape la sfârșitul primului deceniu de când faimoasa editură Brill a început publicarea unei reviste de specialitate intitulată: International Journal of Public Theology. Aceste două începuturi marchează date importante pentru toți cei implicați în studiul teologiei publice - o ramură a teologiei de acum pe deplin legitimă.

Teologia publică nu avansează o viziune teologică nouă, nemaiîntâlnită. Teologii au fost dintotdeauna preocupați cu dimensiunea publică a credinței creștine, cu relevanța acesteia în societate. Această preocupare generală, însă, a devenit în anii recenți mult mai intenționată, teologii creștini căutând modalități diverse de a interacționa cu contextul social în care se află. Interesul deosebit acordat unui astfel de dialog cu societatea se naște, pe de-o parte, din dorința de a reflecta teologic la contribuția specifică pe care o aduce Evanghelia la binele comun și bunăstarea umană, rămânând totodată perceptivi la discursul public. Pe de altă parte, teologia publică încurajează implicarea credincioașilor creștini în spațiul public cu scopul de a influența demersul social, cultural, politic și de a provoca transformare, nu numai la nivel personal ci și la nivelul structurilor sociale.

Teologia publică presupune, deci, angajarea consistentă, din perspectivă creștină, a spațiului public, în toate dimensiunile lui - social, politic, cultural, economic. Teologia publică pornește de la premisa, dovedită deja dea lungul istoriei dialogului dintre creștinism și cultură, că Evanghelia poate și trebuie să ofere alternative morale, etice și spirituale la întrebările complexe cu care se confruntă societatea contemporană. Teologia publică este preocupată îndeosebi cu acele chestiuni teologice care adresează domeniul public - un demers nu numai relevant ci totodată̆ extrem de urgent în spațiul Europei Centrale și de Est în general și în spațiul românesc în particular, un context post-comunist și post-dictatorial, cu societăți în permanentă tranziție.

Teologia publică - definiții

Atunci când descriem teologia ca fiind publică facem referire la o activitate publică, care se petrece în spațiul public și care ține de adevărul public. Așa după cum William Storrar și Andrew Morton afirmă, „teologia publică are de-a face cu relevanța publică a unei teologii creștine în centrul căreia se află preocuparea cu venirea împărăției lui Dumnezeu în contextul public al istoriei omenirii” (Public Theology for the 21st Century, London, T&T Clark Continuum, 2004, p. 1).

Totodată, Jürgen Moltmann explică: „Subiectul abordat în studiul teologiei face ca aceasta să fie o theologia publica. O astfel de teologie se implică în probleme ce țin de domeniul public în societățile noastre; este o teologie care adresează subiecte de interes general prin prisma speranței în Hristos, pentru împărăția lui Dumnezeu” (God for a Secular Society, London, SCM Press, 1999, p. 1).

Și nu în ultimul rând, Duncan Forrester, un pionier în domeniu, descrie teologia publică astfel:

„Teologia publică este ... un mod de a vorbi despre Dumnezeu care ne în- dreaptă atenția spre un adevăr accesibil în mod public, un mod de a vorbi care contribuie la discursul public prin mărturia pe care o depune despre un adevăr care vorbește lumii înconjurătoare și adresează problemele presante cu care societatea și membrii ei sunt confruntați... Teologia publică tratează în mod serios spațiul public și ceea ce are loc în spațiul public, căutând în acelaș timp să articuleze în cadrul spațiului public convingeri specifice despre adevăr și bunătate... Teologia publică este mărturisitoare și evanghelică; prezintă Evanghelia și proclamă vestea bună. Teologia publică rămâne credincioasă Bibliei și tradiției creștine în timp ce caută să discearnă care sunt semnele vremii (ale contextului) și să înțeleagă cee ace se petrece în lume prin prisma Evangheliei” (Truthful Action: Explorations in Practical Theology, Edinburgh, T&T Clark, 2000, p. 127-128).

Teologia nu ține numai de sfera vieții private, nu este o funcție a unei subiectivități individuale. Se presupune adeseori că dimensiunea privată a vieții este clar demarcată și chiar total separată de cea publică. În realitate însă acest lucru nu este posibil. Deși vorbim de două dimensiuni distincte ale vieții noastre, acestea sunt inseparabile, personalul și instituționalul, privatul și publicul, fiind în permanentă interacțiune. Cine suntem și ce facem în sfera privată influențează și determină în mare măsură ceea ce suntem și facem în spațiul public; și vice versa. De aceea este de dorit ca astfel de izolări exagerate și demarcări categorice ale publicului și privatului să fie atenuate cât de mult posibil. Deoarece, în caz contrar, pericolul este să cădem din nou în cursa izolaționismului, a „încarcerării” credinței și a teologiei în sfera privatului - o viziune care nu corespunde Evangheliei adevărate.

Evanghelia face afirmații publice despre Dumnezeu, despre om, despre lume și societate, despre viață. Putem spune că Evanghelia este prin excelență un adevăr public. Mai mult, ea adresează întreaga realitate a existenței umane, privată și publică. De aceea, teologia, domeniul care are ca subiect Evanghelia - vestea bună a Dumnezeului Creator, Susținător și Răscumpărător - trebuie să devină o activitate care angajează întreaga realitate.

Teologia ca demers public are două componente majore: proclamarea Evangheliei - vestea bună, pentru individ și societate - și dialogul cu alți ocupanți ai spațiului public, lucru care implică nevoia de a asculta în același timp, de receptivitate. Cu alte cuvinte, teologia publică nu este un simplu exercițiu de comunicare; este de fapt mult mai mult - o conversație în adevăratul sens al cuvântului cu ceilalți agenți sociali care activează în spațiul în care aceasta este produsă.

Teologia publică este o teologie care „caută binele cetății”, un instrument folosit spre realizarea binelui comun și a bunăstării umane. Cea mai importantă contribuție pe care o aduce credința creștină la binele comun este o viziune adevărată despre ceea ce este bunăstarea umană. Și aceasta cu atât mai mult cu cât credința creștină nu este o impunere forțată asupra altora a unui „bine comun” și a unei „bunăstări umane” nedorite ci este mărturia despre Hristos ca adevărata întrupare a binelui. În consecință, călcând pe urmele lui Isus, care și-a centrat întreaga lucrare pe iubirea de Dumnezeu și iubirea aproapelui, creștinul nu va putea trăi decât într-o realitate similară, în care iubirea de Dumnezeu și de aproape sunt recunoscute ca fundamente ale bunăstării umane.

Concluzie

Probabil nu este prea mult dacă afirmăm faptul că mărturia creștină autentică în spațiul public actual trebuie să devină o prioritate pentru biserici și pentru educația teologică. O trăire și proclamare a Evangheliei ca adevăr public se bazează pe o teologie care adresează viața în societate în întregul ei; iar articularea acestei teologii ar trebui să fie un obiectiv misiologic primordial în comunitățile creștine din România.

Un astfel de demers misiologic presupune conturarea unei teologii holiste, cuprinzătoare, a missio Dei, adecvată zilelor noastre și articularea clară a coordonatelor pe baza cărora Evanghelia poate fi canalizată spre a adresa realitățile sociale, economice, politice și religioase specifice contextului românesc actual.

O astfel de teologie publică va accentua misiunea asumată de Dumnezeu de a răscumpăra întreaga creație, misiune care arată către domnia lui Hristos asupra întregii realități. O astfel de teologie va afirma în termeni categorici contribuția specifică pe care Evanghelia, credința creștină, o aduce la binele comun și bunăstarea umană.

(Material preluat și adaptat din Teologie publică: ghid de studii, UAV, Arad, 2017).

Prof. univ. dr. habil. Corneliu Constantineanu
Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad


Urmărește mai jos și emisiunea Calea, Adevărul și Viața 364 - Evanghelia ca adevăr public, avându-l ca invitat pe prof.dr. Corneliu Constantineanu, pe atunci rector al Institutului Penticostal din București.

  Abonează-te gratuit la revista AOTV Magazin

Articol tipărit în revista Alfa Omega TV Magazin 8.2 - Creștinul și spațiul public (martie-aprilie 2018). Această revistă se distribuie gratuit, abonează-te să o primești acasă: www.alfaomega.tv/revista

Etichete: viata crestina, crestinul si societatea, biserica si societatea, corneliu constantineanu, teologie

Alfa Omega TVSusține publicarea materialelor creștine

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să citiți mai multe articole de acest gen, dați click aici pentru a afla despre modalitățile prin care ne puteți ajuta. Dorim să ajungem la cât mai mulți oameni cu mesajul Evangheliei, dar nu putem face aceasta fără ajutorul vostru! Ajutați-ne financiar să continuăm!

x

GDPR - avem nevoie de acordul tău pentru a putea să-ți trimitem materiale

Dacă ești abonat la revistă sau la newsletterul nostru, trebuie să știi că nu ți le mai putem trimite, decât dacă primim un acord explicit de la tine, conform legislației GDPR. Durează câteva secunde să ne dai acordul. alfaomega.tv/acord
Alfaomega.tv folosește cookies. Info și setări: Politica Cookies. Politica confidențialitate.