Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

crestinul si tehnologia crestinul si stiinta

crestinul si relatiile 640Creștinul și relațiile - Dumnezeu a fost primul care a afirmat că „nu e bine ca omul să fie singur”. Am fost creați pentru a fi parte dintr-o comunitate - familia, prieteni și cunoscuți. Comuniunea cu alții e un fenomen complex și aduce momente extraordinare, dar și răni profunde. În această secțiune, abordăm diverse aspecte ale relațiilor inter-umane, soț-soție, părinte-copil, între prieteni sau cunoscuți, încurajându-ne să arătăm practic dragostea față de cei din jur, dragoste primită în comuniunea cu Dumnezeu prin nașterea din nou.

Familia incotro? Are Biserica solutii? - de dr. Ileana Radu

Suntem într-o perioadă de criză la toate nivelele; strâmtorarea a ajuns în peisajul cotidian. De la catastrofe aviatice la cataclisme naturale, de la boli care au devenit urgenţe globale la războaie, de la presiunile zilnice cu care suntem confruntaţi, recunoaştem că trăim într-un peisaj care ne invită să contemplăm fragilitatea condiţiei umane dacă avem echiparea/înţelepciunea să o facem. 

Eclesiastul nu încurajează comparaţia sau nostalgiile care derivă din a vedea o vreme mai bună decât altă vreme, o epocă mai protejată şi mai înfloritoare decât altă epocă.

“Nu zice: „Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea?”, căci nu din înţelepciune întrebi aşa.”  (Eclesiatul 7:10)

Înţeleptul Solomon îndeamna la realism nu la optimism ieftin. Aveam o vreme când urarea de anul nou era: “Să dea Bunul Dumnezeu să fim noi mai buni în vremurile rele care vin!”. Aş numi asta “optimism realist”. 

Creştinul care are o perspectivă escatologică biblică n-ar trebui să fie intimidat sau speriat de acest climat global al crizei. 

Nu vorbeşte Biblia clar şi răspicat despre asta? “Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.”  (Matei 24:6).

Criza la nivelul vieţii de familie este demonstrată în statistici alarmante; violenţă domestică, divorţ, alcoolism, adicţii, abandonul copiilor în fenomenul emigraţiei, etc. 

Îngrijorător este faptul că aceste realităţi se găsesc şi în comunitatea creştină, unde uneori sunt negate, alteori sunt “cosmetizate” cu o falsă spiritualitate. Drumul spre vindecare/restaurare ar fi recunoaşterea acestor stări de fapt. 

Mai este biserica un loc al tămăduirilor, o Betesda în care să se mai întâmple tulburarea apelor? Ar trebui să fie. Relevanţa bisericii în vremuri grele şi rele ca şi cele pe care le trăim are câteva raţiuni, dintre care mă străduiesc să enumăr: 

Antropologia biblică este baza oricărei intervenţii terapeutice în familie; Dumnezeu este Creatorul, bărbatul şi femeia sunt Creaţia după Chipul şi asemănarea Sa. “Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.” (Geneza 1:27)

Familia este Creaţia Sa; unirea heterosexuala (un bărbat cu o femeie) a fost proiectul Creatorului. “De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup.” (Geneza 2:24)

Copiii sunt o binecuvântare şi o moştenire de la Domnul iar părintii au responsabilitatea să-i crească în cunoaşterea Adevărului Său ca un garant al continuităţii în istorie. “Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” (Geneza 1:28)

Familia este spaţiul geografic şi spiritual în care Împărăţia lui Dumnezeu ar trebui să se manifeste prin valorile sale; dragoste şi dreptate, autoritate şi supunere, demnitate, comunicare. 

Consecinţele căderii şi ale păcatului se manifestă în dinamica vieţii de familie prin boală şi disfuncţionalitate dar principiul mântuirii prin jertfa lui Isus Hristos operează vindecare şi restaurare.

Biserica, Trup al lui Isus Hristos, prin rolurile mădularelor sale este un spaţiu al înnoirii şi restaurării (1 Corinteni 12). În aceste vremuri rele şi grele există în biserica Sa oameni echipaţi să intervină în criza familiei în concordanţă cu antropologia biblică. 

Consilierea spirituală şi psihoterapia familială sunt parte din strategiile de intervenţie. 

Autoritatea spirituală însoţită de toată destoinicia pe care o dă o echipare profesională serioasă sunt elementele acestei strategii. A trăi pe măsura vremurilor, a fi relevanţi, înseamnă să recunoaştem şi să înţelegem istoria în care trăim şi să intervenim cu discernământ şi curaj. Familia este un spaţiu pivotal al acestor intervenţii. 

Dr. Ileana Radu

(psihoterapeut, supervizor, formator)
Institutul de Terapie Familiă şi Practică Sistemică Dianoia
www.dianoia-tm.ro

saptamana familiei 2014 660

Acest articol este publicat si in revista Alfa Omega Magazin. Va puteti abona sa primiti prin posta aceasta revista, lasand adresa dvs. prin formularul regasit in pagina de abonare.

Alfa Omega TVSusține publicarea materialelor creștine

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să citiți mai multe articole de acest gen, dați click aici pentru a afla despre modalitățile prin care ne puteți ajuta. Dorim să ajungem la cât mai mulți oameni cu mesajul Evangheliei, dar nu putem face aceasta fără ajutorul vostru! Ajutați-ne financiar să continuăm!