Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

casatorie familie generic250x250Cursul Casatoria si Familia, scris de Lucian Oniga, se adreseaza in special tinerilor ce urmeaza sa se casatoreasca. Prima parte a cursului dezbate celibatul, asteptarile oamenilor cu privire la casatorie, principii pentru alegerea unui partener de viata si pregatirile pentru casatorie. A doua jumatate se aplica oricarei familii casatorite, de orice varsta. Sunt discutate rolul sotului si sotiei in familie, asteptarile reciproce, importanta comunicarii, precum si metode de rezolvare a conflictului. Este discutata de asemenea sexualitatea in cuplu. La final sunt trasate cateva principii pentru o familie sanatoasa, si cum sa imbini armonios lucrul cu familia.

INTRA IN CURS, online     DESCARCA cursul video+PDF     COMANDA carte+DVD

Casatoria si familia - 1. Celibatul

Inapoi Inainte

Dintre oamenii care nu se căsătoresc niciodată, nu sunt prea mulţi acei care în mod intenţionat rămân necăsătoriţi. Cu toate acestea, ei sunt membri ai unei familii, cei creştini sunt membri ai unei biserici, sunt prietenii şi/sau aproapele nostru. Prin urmare, e important să-i înţelegem pe cei necăsătoriţi pentru că:

  1. sunt de mare preţ înaintea lui Dumnezeu;
  2. multe din problemele lor se datorează lipsei de atenţie şi înţelegere din partea celor din jur;
  3. de multe ori, prea mult talent şi prea multe resurse se pierd sau rămân neutralizate pentru Împărăţia lui Dumnezeu.

A. De ce sunt singur?

Unii oameni aleg să fie singuri – deci, pentru ei răspunsul e clar.

Alţii nu aleg aceasta – atunci apar tot felul de întrebări şi de interpretări: Este oare voia lui Dumnezeu? De ce? Este ceva în neregula cu mine? Nu sunt oare aşa cum mă doreşte D-zeu? Nu am găsit oare persoana potrivită? etc. În acest punct se pierde obiectivitatea. Problemele sunt umbrite de sentimente personale, astfel că, în mod frecvent, cauzele reale şi cele pe care le simte persoana singură nu sunt identice.

Trei cauze posibile ale celibatului:

  1. Caracterul personal
  2. Voia lui Dumnezeu
  3. Împrejurările

1. Caracterul personal

În mintea şi sufletul nostru, prietenia este inseparabilă de dragoste şi acceptare. Când aceasta nu este experimentată, mai ales în perioada propice căsătoriei, persoana în cauză crede că ceva nu este în regula cu ea. Aceasta părere poate duce la deformarea caracterului, iar sentimentele de respingere şi neacceptare pot nimici multe relaţii (chiar şi relaţia cu D-zeu).

Efecte posibile:

  • sentimente de supărare faţă de sexul opus;
  • sentiment de eşec personal care duce la depresie;
  • tendinţă inconstientă de a-i dirija pe ceilalţi, de a le pune dragostea la încercare;
  • focalizare pe muncă, pasiuni, educaţie, recreaţie – dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe excelente care îi vor face să creadă: „sunt perfect capabil să-mi trăiesc viaţa de unul singur”.

Toate acestea pot înstrăina o persoană de ideea căsătoriei. De aceea, e foarte important ca oamenii să-şi găsească echilibrul personal în D-zeu, singura Autoritate care aprobă caracterul şi asigură acceptarea! În acelaşi timp, e important ca omul să-şi observe părţile mai slabe şi să se preocupe de ele în mod constructiv!

2. Voia lui Dumnezeu

E greu să explicăm suveranitatea lui D-zeu, însă ştim că El controlează toate lucrurile în parametrii dumnezeirii Sale, după principiul general cauză-efect.

Exemplu: celibatul se poate datora unor cauze „neduhovniceşti”, şi totuşi, poate fi una din modalităţile specifice ale lui D-zeu pentru îndeplinirea ţelurilor Sale în şi prin noi (Rom. 8:28).

În această situaţie, întrebarea potrivită nu este: „Este voia lui D-zeu să fiu singur(ă)?”, ci „Sunt eu gata să accept o asemenea alternativă din partea Lui?”, „Îmi dau toată silinţa să trăiesc după Cuvântul Domnului în starea în care mă găsesc?” Dacă răspunsul la aceste întrebări este afirmativ, atunci cu siguranţă că împlineşti voia lui Dumnezeu.

3. Imprejurarile

Împrejurările servesc ca şi confirmări legitime şi importante ale voii lui Dumnezeu. Din perspectiva noastră, împrejurările pot părea uneori haotice sau chiar în contradicţie cu promisiunile lui Dumnezeu. Exemplu: Iov.

Făcând abstracţie de împrejurările derutante, iată câteva împrejurări care obligă la celibat:

a. Se poate întâmpla ca nr. partenerilor apţi pentru căsătorie să fie în dezechilibru. Sunt mai multe fete decât băieţi în lume şi în biserică. Dacă fetele respectă standardul de ascultare creştină, unele vor rămâne necăsătorite.

b. Responsabilităţile vieţii îi pot împiedica pe unii să se căsătorească. Exemplu: o slujbă nepotrivită pentru căsătorie (Ap. Pavel), îngrijirea unui membru al fam. sau al unei persoane cu handicap.

c. Un handicap fizic poate face pentru unii căsătoria imposibilă. Sunt multe pers. nevăzătoare, surde, paralizate sau bolnave care s-au casatorit. Totusi, de multe ori aceste handicapuri au anulat speranţa de căsătorie.

d. Vremurile de strâmtorare i-au făcut pe mulţi să nu se mai căsătorească. (1 Cor. 7:26) Exemplu: Prigoana, sărăcia, sărăcia ca urmare a prigoanelor.

Cine îşi predă viaţa în mâna Domnului va beneficia întotdeauna de fericire şi împlinire personală!

B. La ce ma pot astepta?

Cu ani în urmă, o persoană necăsătorită era stigmatizată ca excentrică. Astăzi, celibatarul e considerat o persoană de înaltă clasă, foarte competentă, cu mulţi bani şi liberă să-şi trăiască viaţa din plin.

Factori negativi în viaţa de celibat:

  1. O persoană necăsătorită are încă dorinţa de a se căsători (multe întrebări fără răspuns).
  2. O persoană necăsătorită se va simţi de multe ori exclusă (nici cu tinerii, nici cu căsătoriţii).
  3. O persoană necăsătorită are uneori sentimentul că nu este înţeleasă (frustrarea de a nu-şi putea descarca inima în faţa unei alte persoane).
  4. O persoană necăsătorită se simte de multe ori singură şi inutilă (libertatea celibatarului aduce cu sine şi sentimentul singurătăţii şi al lipsei de sens; face lucrurile pe care alţii refuză să le facă).
  5. O persoană necăsătorită se confruntă cu tentaţia imoralităţii.
  6. O persoană necăsătorită se va confrunta cu multe crize de identitate (vrea să pară mai tânară, va demonstra mereu competenţa personală).

Factori pozitivi în viaţa de celibat:

  1. O persoană necăsătorită are viaţa mai uşoară pentru că nu are responsabilitatea unei familii (1 Cor. 7:32).
  2. O persoană necăsătorită este mai mobilă, mai flexibilă (la tinereţe se adaptează mult mai uşor schimbărilor).
  3. O persoană necăsătorită se poate concentra mai bine asupra lucrului pe care îl face.
  4. O persoană necăsătorită îşi poate ajuta familia într-un mod în care cei căsătoriţi nu ar putea-o face.
  5. O persoană necăsătorită Îl poate sluji pe Dumnezeu în slujbe şi locuri neaccesibile celor căsătoriţi (misiune, şcoli biblice, centre de îngrijire).
  6. O persoană necăsătorită are nevoi materiale mai mici decât un cuplu căsătorit (pot transforma nevoile lor materiale în avantaje pentru Împărăţia lui Dumnezeu – Isus şi Pavel).
  7. O persoană necăsătorită are ocazia de a experimenta harul lui Dumnezeu mai adânc şi de a cunoaşte mai îndeaproape dragostea Sa (purtarea de grijă, călăuzirea, dependenţa faţa de D-l).

C. Ce trebuie sa evit?

1. Persoanele necăsătorite trebuie să evite singurătatea.

  • dezvoltaţi şi menţineţi prietenii apropiate cu persoane de acelaşi sex;
  • faceţi şi răspundeţi invitaţiilor prietenilor;
  • căutaţi persoane de încredere cu care să vă sfătuiţi când aveţi de luat decizii importante;

2. Persoanele necăsătorite trebuie să evite să se închidă în ele însele. Pentru a evita egocentrismul:

  • învăţaţi să fiţi darnici;
  • adoptaţi anumiţi copii sau persoane mai în vârstă ca şi cum ar fi „membri de familie”;
  • rugaţi-vă Domnului să vă arate căile specifice prin care puteţi să slujiţi altora.

3. Persoanele necăsătorite trebuie să evite să se împotmolească în resentimente şi atitudini negative faţă de starea lor. Posibile capcane:

  • resentimente (supărare din cauza „destinului” lor, nu-i zgândăriţi!);
  • lipsa perspectivei (al unui ideal, al unei directii – stabiliţi-vă idealuri!);
  • imaginaţie excesivă (fantezia ca formă a evadării din realitate);
  • negarea (negarea propriilor sentimente – ca vulpea care nu ajunge la struguri: „ei na, şi aşa sunt acri” è insensibilitate faţă de sexul opus).

4. Persoanele necăsătorite nu trebuie să fie mereu în căutarea unui partener de viaţă. O femeie care cedează prea repede sau un bărbat care presează prea tare produce respingere.

5. Persoanele necăsătorite trebuie să evite să se „agaţe” de prieteni într-un mod care să violeze regulile sănătoase ale prieteniei (ca o viţă de fasole în jurul unui arac). Lasă-i libertate celeilalte persoane ca să nu fii „trădat” în prietenia ta!

Celibatarii dispun de un mare potenţial! Ei trebuie să-şi accepte starea şi să fie gata să slujească lui Dumnezeu în orice postură. Cei căsătoriţi trebuie să-i înţeleagă, să-i accepte şi să colaboreze cu celibatarii.

John Coblentz, Viaţa familiei creştine (Berlin, Ohio: T.G.S. International), 97-127.

Doneaza - sustine Alfa Omega TV