Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Se poate vorbi despre reislamizarea Bulgariei? de Stoyko Petkov, jurnalist, Sofia

Foloseste meniul de mai sus pentru a naviga prin aceasta sectiune.
Daca nu esti familiar cu lumea musulmana, iti recomandam sa citesti o scurta Introducere in Islam.

Bulgaria are una dintre cele mai mari comunități indigene islamice din Europa: 1 milion de musulmani care reprezintă aproape 13% din populația țării. Marea comunitate musulmană din Bulgaria este predominant moderată și tradițională. Este condusă de biroul muftiului șef din Bulgaria, care operează printr-un sistem al muftiilor regionali. Sunt aproximativ 1.050 de imami locali și hodjas (învățători) în aproximativ 1.300 de moschei.

Instituțiile musulmane la nivel național cuprind „Higher Islamic Institute’’ din Sofia și trei școli primare musulmane recunoscute din orașele: Șumen, Rusciuc și Momcilgrad. Aceste instituții sunt moderate și atât materialele educaționale, cât și persoanele care oferă pregătire sunt numite de autoritățile islamice din Turcia.

Legea din Bulgaria permite educația religioasă opțională în școlile publice și din acest motiv Islamul este o materie predată în aproximativ 40 de școli publice din Bulgaria.

Când vorbim despre comunitatea musulmană din Bulgaria, trebuie să menționăm că termenul este mult prea general deoarece comunitatea musulmană este extrem de fragmentată. Aici găsim o diversitate de grupuri bazate pe cele două atribute centrale: etnicitate și religie practicată.

Pe baza originii lor musulmane aceștia se împart în patru comunități:

1. Musulmani de origine turcă - reprezintă 8% din populația Bulgariei, s-au stabilit în regiune la sfârșitul secolului al XIV-lea în perioada cuceririi otomane a Balcanilor. Aceștia sunt grupați în apropierea graniței cu Grecia și Turcia, și în nordul Bulgariei, în apropierea orașelor Razgrad și Șumen. Distribuirea compactă a populației turce din Bulgaria facilitează folosirea limbii turce și un puternic simț al identității comunitare. Etnicii turci au suferit discriminare din partea fostului guvern comunist din Bulgaria, incluzând o încercare eșuată la mijlocul anilor 1980 de a-i forța să adopte nume de origine bulgară. Rezistența în fața schimbării forțate a numelui a condus în anul 1989 la imigrarea a 360 000 dintre aceștia în Turcia (alții au imigrat în Suedia, Germania, Austria). Potrivit autorităților turce, peste 480 000 dintre cetățenii țării s-au născut în Bulgaria.

2. Musulmani de etnie rromă - majoritatea sunt numiți rromi „turcizați”sau millet (cuvânt de origine turcă),descendenți ai rromilor care s-au convertit la slam în perioada Imperiului Otoman. Ei vorbesc limba turcă, practică islamul și se identifică drept turci, dar în general nu sunt acceptați de comunitatea turcă tradițională din Bulgaria. Populația este estimată undeva între 3-400000. Rromii musulmani formează o majoritate în ghetourile urbane de rromi din nord-estul Bulgariei și în zona central-sudică a Bulgariei.

3. Musulmani de etnie bulgară/ pomaci - sunt descendenți ai bulgarilor nativi convertiți la islam în perioada conducerii otomane din Balcani, care vorbesc limba bulgară, dar practică islamul. Aceștia trăiesc în Bulgaria, în partea de nord a Greciei, în Turcia, Albania, Republica Macedonia și Kosovo. Aproximativ 200000 dintre ei locuiesc în Rodopii Centrali și Occidentali din sudul Bulgariei. Societatea pomacilor este predominant rurală. Mulți pomaci au fost forțați să plece la muncă peste hotare, iar pentru bărbații pomaci este ceva normal să ofere sprijin financiar familiei muncind periodic în Italia sau Grecia. Rolul islamului în societatea pomacilor a devenit mult mai important în ultimii ani, deoarece comunitățile s-au întors la religie în confruntarea lor cu provocările vieții.

4. Comunitatea musulmanilor imigranți și a musulmanilor de altă etnie (tătari crimeeni, cerchezi). Imigranții musulmani sunt o parte a comunității musulmane care se află în expansiune în Bulgaria. Primul val a apărut în 1960 prin intermediul studenților arabi (palestinieni, sirieni și libanezi) care au venit ca să studieze la universitățile din Bulgaria printr-un program de schimb de experiență susținut de guvernul comunist. Al doilea val de imigranți musulmani a apărut imediat după căderea comunismului. Din nou, sirienii, libanezii și palestinienii sunt reprezentați, dar un număr în creștere de imigranți și refugiați vin din țări precum: Yemen, Iran, Irak și Afganistan. Acum ne confruntăm cu un al treilea val de emigranți din Nordul Africii și din Siria din cauza conflictelor militare din țările lor natale.

În funcție de religie, musulmanii din Bulgaria pot fi împărțiți în două comunități principale. Majoritatea musulmanilor din Bulgaria sunt musulmanii suniți care aparțin de școala Hanafi. Minoritatea sunt musulmanii aleviți(„capetele roșii’’ în turcă).

De fapt, musulmanii din Bulgaria, indiferent de grupul de care aparțineau până în anii ‘90 ai secolului al XX-lea au fost secularizați sau au practicat islamul „tradițional’’, dar după căderea regimului comunist a urmat renașterea tuturor comunităților religioase. În mod natural, printre musulmanii bulgari a început procesul de reislamizare. Fiecare musulman din comunitățile menționate se confruntă cu provocarea de a alege să rămână la secularizare sau să se alăture tradiției culturale, să participe la reislamizare sau să treacă la radicalizare. Fiecare comunitate de musulmani se comportă diferit în acest proces. Dintre toate grupurile musulmane etice și religioase din Bulgaria există o parte a populației secularizate care nu dorește revenirea islamului în propria comunitate, doar la un nivel de ritual festiv. Musulmanii secularizați intră de multe ori într-o coliziune violentă cu reprezentanții reislamizați ai comunității, aspect evident în cazul musulmanilor bulgari.

Procesul de reislamizare al suniților turci, care se află sub influența puternică a partenerilor din vecinătatea Turciei, are ca scop restaurarea tradiției musulmane prin reconstruirea vechilor temple, construirea de noi moschei, unde este necesar, și deschiderea unor școli religioase. Rezultatul reislamizării presupune recuperarea unui islam „tradițional’’ practicat, mai ales la un nivel autohton, care în general este străin oricărui tip de radicalism.

Procesul este asemănător și în cazul turcilor aleviți, cu diferența că o mică parte dintre ei manifestă deja dorința înțelegerii credinței lor și înlăturarea elementelor împrumutate de la creștinism și păgânism din tradiția lor. Se dorește un fel de ortodoxie șiită.

Reislamizarea în rândul musulmanilor rromi este diferită. Potrivit studiilor, datorită membrilor comunității a căror identitate națională nu este clară, aceștia sunt mult mai deschiși în fața radicalizării. Problema mai apare și din cauza faptului că statul bulgar a dispărut în mod virtual din ghetourile rrome. De aceea, procesul ilegalizării este un fapt incontestabil. Liderii etnici locali sunt implicați în activități ilegale organizate cum ar fi: prostituția, traficul de persoane și droguri. Aceștia caută să obțină bani într-un timp cât mai scurt, le oferă un venit mic celor din zonă și angajații lor sunt gata să-i protejeze. Astfel, într-o zonă cu rromi nu poți să instaurezi Islamul fără autorizația conducătorilor. Se pare că islamizarea trece mai întâi pe la acești „șefi’’ rromi care au legătură cu domeniul crimelor organizate.

Deoarece vorbim despre minoritatea rromă din Bulgaria, trebuie să adăugăm faptul că aici se găsesc în jur de 300000 de rromi „bulgari’’ care sunt creștini - fie ortodocși, fie evanghelici. O parte dintre credincioșii evanghelici sunt foști musulmani. Se întâmplă foarte rar ca etnicii turci să se convertească de la islam la protestantism, dar mulți dintre rromi sunt „turcizați”.

Reislamizarea bulgarilor musulmani este cel mai sensibil subiect. Pe de o parte, religia devine singurul reper al comunității, dar pe de altă parte aceștia încearcă să se diferențieze de turci. Chiar și acolo există o ostilitate față de tot ce ține de Turcia. Pomacii primesc mult mai mulți bani și atenție din partea grupărilor islamice străine, în comparație cu turcii și rromii musulmani. Sărăcia, izolarea și marginalizarea socială a comunităților de pomaci a făcut ca unii membri să fie receptivi la exploatarea exercitată de către aceste grupări. Începând cu anii 1990, misionari musulmani străini și ONG-uri internaționale islamice au fost active în țară, unii îmbrățișând wahhabismul și alte ideologii extremiste. Aceste organizații islamice se preocupă în mod special de comunitățile de pomaci și de rromi, ambele fiind marginalizate din punct de vedere social și vulnerabile din punct de vedere economic, în comparație cu minoritatea turcă. Donațiile din exterior nu au fost administrate în mod eficient, dar sume mari de bani sunt investite în construirea de moschei, în realizarea unor școli religioase și în bursele de studiu oferite copiilor bulgari ca să studieze în țări precum: Iordania, Iran, Sudan și Arabia Saudită.

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 - Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: http://alfaomega.tv/revista#abonare

Când vine vorba de radicalizarea Islamului în Bulgaria, trebuie să știm că procesele care au loc în Europa de Vest și în America de Nord sunt destul de diferite de cele din Balcani și Bulgaria. Islamul, considerat ‚’radical’’ în țara noastră, este mult mai liberal în comparație cu cel mai ‚’moderat’’din Occident.

Totuși, potrivit Serviciilor Secrete din SUA și Bulgaria, grupările extremiste care operează în și prin Bulgaria includ organizații teroriste precum al-Qaeda, Ansar al-Islam, Hezbollah și rebelii ceceni. Extremiștii care au legătură cu gruparea al-Qaeda se folosesc de Bulgaria în mod regulat pentru a ajunge din Europa de Vest în Orientul Mijlociu. Gruparea Hezbollah atrage adepți ai comunității arabe expatriate a Bulgariei, dintre care mulți sprijină din punct de vedere financiar organizația cu ajutorul profitului obținut în urma unor afaceri ilegale, trafic de droguri, mașini furate și trafic de persoane.

Localizată din punct de vedere geografic în sud-estul Europei, Bulgaria este punctul de întâlnire dintre islam și creștinism. Ea reprezintă granița dintre Asia musulmană și o Europă creștină, istoric vorbind. În funcție de perspectivă, unii s-ar putea să spună că este poarta spre creștinism în fața acestor mulțimi de căutări ale Adevărului.

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 - Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: http://alfaomega.tv/revista#abonare

Precizare: Prin aceasta sectiune, redactia noastra nu isi propune sa discrediteze islamul sau sa ofenseze pe credinciosii musulmani, sau sa instige la discriminare, ura sau violenta de orice natura impotriva musulmanilor. Aceasta sectiune are doar rol educativ si informativ, pentru crestini. Consideram ca datoria noastra de crestini este sa ne rugam pentru musulmani si cei de alte religii, sa ii iubim si sa-i binecuvantam, sa le facem bine, si sa le vestim Evanghelia.

Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!” Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el. Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare. (Geneza 17: 18-20)

Sa binecuvantam atat pe Isaac (stramosul evreilor), cat si Ismael (stramosul arabilor), si sa ne rugam ca ei sa-l cunoasca lumina Evangheliei.

Doneaza - sustine Alfa Omega TV