Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Religia in Kosovo astazi - de Jonida Kumaraku, jurnalist, Kosovo

Foloseste meniul de mai sus pentru a naviga prin paginile din aceasta sectiune.

Kosovo este cea mai nouă țară din Europa. Și-a declarat independența în anul 2008 după o lungă perioadă de conflict și război cu Serbia. Multă vreme Kosovo a fost una dintre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate regiuni din Balcani. Dintre cei două milioane de locuitori, mai mult de jumătate trăiește în zonele rurale, în special în satele mici ale câmpiei centrale sau pe pantele mai domoale ale munților. Recensământul din anul 2011 ne arată că în jur de 95,6% din populație este musulmană, în timp ce doar 3,69% este formată din creștini (ortodocși și catolici).

În Kosovo, creștinismul are o lungă istorie, începând încă din timpul Imperiului Roman. Înainte de bătălia de la Kosovo din anul 1389, întreaga regiune Balcanică a fost creștinizată atât de Imperiul Roman cât și de cel Bizantin. Din 1389 până în 1912, Kosovo a fost guvernat oficial de Imperiul Otoman Musulman, conducând astfel la răspândirea Islamului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Kosovo a fost condus de autorități socialiste seculare din Republica Socialistă Federativă Iugoslavia (RSFI). În această perioadă Kosovo a devenit tot mai secularizat.

Kosovo nu are o religie oficială. Astăzi, peste 90% din populația din Kosovo provine din contextul familiilor musulmane, cei mai mulți dintre ei fiind etnici Albanezi, precum și vorbitori de limbă slavonă (dintre care cei mai mulți se identifică printre gorani sau bosniaci) și turci. Un procent însemnat din populație este musulmană doar nominal – aceștia nu participă regulat la serviciile de la moschee, deși postul în timpul Ramadanului este o practică larg răspândită. Cei mai mulți dintre sârbi și rromi sunt ortodocși. O minoritate constituită din albanezi și croați este romano-catolică. Există și un număr mic de protestanți evanghelici a căror tradiție începe odată cu lucrarea misionarilor metodiști din Bitola, de la sfârșitul secolului 19. Aceștia sunt reprezentați de Biserica Protestantă Evanghelică din Kosovo (BPEK).

Privind la suprafață, relația dintre creștini și musulmani pare una de pace. Cu toate acestea, protestanții din Kosovo au fost în conflict cu musulmanii etnici albanezi care locuiesc în Kosovo. Au fost agresați fizic în timp ce distribuiau literatură creștină. Astfel de cazuri nu sunt menționate prin media. Până în momentul de față nu a avut loc niciun atac asupra clădirilor bisericești. În Kosovo există libertatea adunărilor pentru închinare, chiar dacă creștinii sunt în general discriminați la locul de muncă, în societate și în instituțiile publice.

Mulți protestanți albanezi din Kosovo se tem să se declare creștini protestanți datorită posibilității persecuției din partea albanezilor locali. Uneori, o întreagă familie este amenințată cu ostracizarea chiar dacă numai un singur membru este credincios protestant. Acest aspect conduce deseori la intensificarea presiunii din partea familiei și uneori la bătăi suferite de credincios. Această presiune ei o atribuie extremiștilor musulmani. Denumiți „creștini în secret”, ei participă la serviciile bisericești fără cunoștința familiei și a comunității. Membrii bisericii care provin din context musulman se confruntă cu „persecuție” inclusiv din partea familiei. Credincioșii care au fost la început musulmani au fost bătuți cu severitate după ce au primit mai întâi câteva avertizări.

Una dintre greutățile legale întâmpinate de protestanți uneori este faptul că nu au dreptul să își îngroape morții. Ei trebuie să ceară imamilor să oficieze îngroparea și să plătească o taxă comunității islamice pentru această slujbă. În timpul ultimului război etnic din Balcani, Serbia s-a folosit de Biserica Ortodoxă pentru motivarea crimelor numind războiul din Kosovo „război sfânt”. Cele mai multe dintre casele care au fost arse au fost însemnate cu cruci de către soldații sârbi. Acest fapt a stârnit și mai mult ura oamenilor din Kosovo față de creștinism. După ce Kosovo și-a declarat independența, relația dintre creștini și musulmani a devenit și mai tensionată. Cea mai mare parte a populației îi privea pe creștini ca fiind sârbi, indiferent de naționalitate. Aceasta era gândirea lor – oricine crede în Isus este sârb.

În ultimii ani, în special după război, musulmanii s-au organizat bine și s-au asigurat că vocea lor este auzită de autorități. În Kosovo există câteva partide politice musulmane care au reușit să strângă în jurul lor mulți musulmani. În momentul de față, unul dintre partide are reprezentanți în Parlament. Deseori deputații acestor partide au ținut discursuri care au creat tensiuni în cadrul națiunii cu privire la eroii naționali sau predarea religiei în școli. Între timp, creștinii sunt preocupați de noile planuri cu privire la introducerea religiei în școli temându-se că aceasta va fi dominată de învățătura Islamului și de accentul pus pe diferențele dintre minoritățile religioase.

Facțiunile musulmane radicale sunt ascunse și protejate de moschei. Declarația oficială a acestora este că nu au nimic de-a face cu grupările extremiste. Consensul general printre misionari și liderii naționali ai bisericii este că se ridică o mișcare islamică tot mai agresivă. Numărul extremiștilor musulmani a crescut și mulți tineri li se alătură prin faptul că susțin doctrine care stârnesc ura, iar mai târziu, atrag consecințe grave. În 2014 sute de extremiști au fost arestați, suspectați fiind de acte de terorism în Irak și Siria.

În contextul acesta, Kosovo are nevoie de rugăciune. Rugați-vă pentru guvern și pentru cei aflați în autoritate ca să ia decizii înțelepte în vederea zidirii acestei țări noi pe un fundament bun. Rugați-vă ca ei să fie în alertă și să fie gata să lupte împotriva oricărui lucru care amenință să distrugă țara și locuitorii ei. Rugați-vă pentru creștinii din Kosovo ca să trăiască în credința lor și să fie îndrăzneți în persecuție. Rugați-vă pentru siguranța familiei lor și pentru protecția lui Dumnezeu în timp ce ei împărtășesc și altora Evanghelia.

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 - Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: http://alfaomega.tv/revista#abonare

Precizare: Prin aceasta sectiune, redactia noastra nu isi propune sa discrediteze islamul sau sa ofenseze pe credinciosii musulmani, sau sa instige la discriminare, ura sau violenta de orice natura impotriva musulmanilor. Aceasta sectiune are doar rol educativ si informativ, pentru crestini. Consideram ca datoria noastra de crestini este sa ne rugam pentru musulmani si cei de alte religii, sa ii iubim si sa-i binecuvantam, sa le facem bine, si sa le vestim Evanghelia.

Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!” Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el. Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece voievozi va naşte şi voi face din el un neam mare. (Geneza 17: 18-20)

Sa binecuvantam atat pe Isaac (stramosul evreilor), cat si Ismael (stramosul arabilor), si sa ne rugam ca ei sa-l cunoasca lumina Evangheliei.

Doneaza - sustine Alfa Omega TV