Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Realități și perspective 55 - Practica asistentei sociale centrata pe valori

Despre PASCV (practica asistentei sociale centrata pe valori) – denumire veche PASOS

Alex Neagoe: În anul 2001 a fost înființat un masterat care explorează relația dintre asistența socială și spiritualitate (în preponderent, spiritualitate creștină) în „Universitatea de Vest din Timișoara”, sub coordonarea domnului profesor Viorel Prelici, ce era pe atunci directorul „Departamentului de Asistență Socială”, iar apoi Alex Neagoe a avut onoarea de a prelua acest departament și a-l duce mai departe.

Profesioniștii care lucrează cu oamenii, trebuie să înțeleagă faptul că oamenii nu sunt doar o dimensiune psihologică, socială și spirituală, ci sunt o îmbinare a mai multor dimensiuni. Astfel, dacă vrei să ajuți cu adevărat pe cineva, trebuie să ții cont de toate dimensiunile ce îi afectează viața.

În acest sens, ne-am propus câteva obiective majore prin acest masterat, încă de la înființarea lui. În primul rând am avut ca scop sprijinirea absolvenților de asistență socială în înțelegerea dimensiunii spirituale în practica lor profesională. Este important ca un asistent social să fie sensibil la nevoile spirituale ale clienților cu care lucrează și trebuie ca aceștia să cunoască în ce fel îi poate sprijini sau direcționa spre a primi spriin.        

Ce înseamnă să fii asistent social astăzi în slujirea creștină?

Gabriela Povian: Asistentul social este specialistul care oferă ajutor semenului într-un mod profesionist. Asistența socială este o artă, deoarece asistentul social trebuie să știe câte puțin din foarte multe lucruri. Trebuie să știe cum să comunice pe partea legislativă, pe partea de psihologie, sociologie și din foarte multe alte domenii, pentru a-i ajuta profesionist pe cei care au nevoie.

Alex Neagoe: Pornind de la ideea că asistentul social încearcă să sprijine transformări pozitive la nivel de individ, comunități, grupuri sociale sau comunități umane mai largi, în acest sens noi am urmărit prin înființarea acestui masterat să sprijinim asistenții sociali care învață despre componenta spirituală în timpul facultății. Noi am vrut ca la nivelul masteratului, ei să învețe cum se îmbine aceste componente și cu componenta spirituală, adică să înțeleagă faptul că aceste persoane pe care ei vor să le ajute sunt și ființe spirituale. Mulți dintre ei manifestă preocupări în domeniul acesta în moduri foarte diverse și un bun asistent social trebuie să ia în calcul tot ce este important pentru beneficiarul serviciilor sale. Dacă pentru clientul unui asistent social credința în Dumnezeu este importantă, asistentul social indiferent de concepția lui (că e creștin, musulman sau ateu), el este obligat să ia în calcul dimensiunea aceasta spirituală, care pentru clientul său este importantă și are impact asupra vieții acestuia. Acesta a fost un prim obiectiv pe care l-am vizat. Să ajutăm asistenții sociali să acorde un sprjin care ține cont nu numai de dimensiunea socială, ci și de cea spirituală.

Printre masteranți sunt și slujitori ai lui Dumnezeu. Ei ce trebuie să mai învețe la un astfel de masterat, dacă Biblia le dă toate indicațiile și direcțiile?

Alex Neagoe: În decursul anilor am avut în fiecare generație preoți și pastori care au parcurs acest program. Defapt, ei au reprezentat al doilea segment țintă important pentru noi și anume: slujitori ai Bisericii, pe care ne dorim să îi sprijinim prin acest masterat, încât aceștia să poată înțelege mai bine problemele sociale cu care se confruntă enoriașii sau frații din bisericile de unde se închină întreaga comunitate creștină sau religioasă de unde ei aparțin. Am urmărit să echipăm slujitori ai bisericii pe componenta socială.

În spațiul creștin, în Sfânta Scriptură în cartea Faptele Apostolilor capitolul 6 ni se spune despre prezbiterii din Ierusalim (apostolii) că au constatat că biserica se confrunta cu probleme sociale (văduvele aveau niște nevoi materiale) și ei s-au gândit atunci că înființeze un segment de diaconi. Aceștia erau slujitori ai Bisericii, care erau puși să se ocupe de aceste probleme sociale. Aceasta este ceea ce ne-am dorit ca al doilea obiectiv major al masteratului. Noi am vrut ca slujitorii Bisericii (indiferent de confesiunea lor) să înțeleagă componenta socială a comunității în care ei slujesc. A fost și rămâne un al treilea segment de cursanți ai acestui program. Ei sunt oameni care nu au absolvit nici asistență socială și nici teologie (nu sunt slujitori angajați ai unei biserici). Sunt reprezentanți ai societății civile, indiferent de profesia lor, însă care își doresc să facă o diferență pozitivă în societate.  

Ce v-a motivat să slujiți în zona de asistență socială, dincolo de masteratul pe care l-ați urmat ca un mod de perfecționare a pregătirii dumneavoastră?

Gabriela Povian: Înainte de a profesa ca și asistent social am lucrat în sfera socialului ca și educator specializat și ergoterapeut cu copiii abandonați. Știam foarte bine ceea ce face un asistent social. Într-o împrejurare din viața mea, am fost plecată câțiva ani din România. Întorcându-mă înapoi, am decis să urmez această formare.

Care sunt disciplinele care v-au ajutat pe dumneavoastră să vă perfecționați în slujirea de asistent social?

Gabriela Povian: De la începutul facultății am decis că voi urma acest masterat, deoarece știam că are și această componentă spirituală. Ca și orice creștin, aveam propriile mele convingeri creștine. Mi-am dorit foarte mult să văd din sfera specialistului cum sunt ele exprimate. Cel mai benefic curs pentru mine a fost „Istoria Religiilor”. Acolo am învățat despre religii, despre modul în care trebuie să îi abordezi pe oameni și ce înseamnă pentru ei religia respectivă. Care sunt doctrinele și perspectivele lor. De asemenea, am învățat foarte mult cum să comunic cu oamenii. Am mai învățat lucruri pe partea de drept, ce trebuie făcut în anumite situații care implică și legea. Pentru mine a fost foarte benefic că am studiat și am profesat la master, față de licență. Când eram la licență doar studiam, nu și profesam în domeniu.

Au fost situații concrete și practice pe care le-am întâlnit. O beneficiară s-a confruntat cu probleme în familie. A venit la mine și mi-a spus că vrea neapărat să facă avort. Dacă aș fi fost în această situație înainte, fără să studiez și să știu cum să abordez această persoană, aș fi zis din propriile mele convingeri că nu e bine să facă avort și că e păcat. Știind că un asistent social nu dă direcție, ci doar acompaniază, stă lângă o persoană, nu o împinge din spate, ci o lasă să decidă singură, am putut să îi fiu alături într-un mod profesionist, în așa fel încât să nu fiu nici eu rănită și principiile mele să nu fie rănite sau să mă simt inutilă în viața persoanei respective. A fost un lucru benefic. Atunci a fost prima dată când mi-am dat seama ce important a fost tot ce am studiat.                

Ce aduce nou pregătirea asistenței sociale prin acest mod al promovării valorilor?  

Alex Neagoe: Cred că este o abordare mai completă, care integrează dimensiuni esențiale ale ființei umane, respectiv dimensiunea aceasta spirituală. Oamenii vin mânați de tot felul de motivații, unele dintre ele fiind cu caracter spiritual, legat de credințele lor. Faptul că aleg într-un fel sau altul în viață, are de multe ori legătură cu credința lor. De asemenea, pentru foarte mulți oameni, credința lor în Dumnezeu și spiritualitatea lor reprezintă un element cheie in reziliența lor și în puterea lor de a lupta, de a merge înainte. Una dintre abordările noi în asistența sociale are legătură cu construirea pe punctele tari ale clientului. Prin urmare, nu ne uităm numai la punctele slabe, ce nu are, ce nu poate face și la nevoile lor, ci ne uităm la care sunt punctele tale ale persoanei respective pe care poți să ajuți să și le consolideze, așa încât să răzbească. Pentru foarte mulți oameni, faptul că ei cred în Dumnezeu constituie un astfel de element motivațional. Faptul că ei aparțin unei comunități religioase sau creștine cu care pot împărtăși problemele cu care se confruntă, îi ajută. Acestea sunt puncte tari. Un asistent social care nu este sensibil, componenta spirituală poate trece foarte ușor pe lângă astfel de factori care pot face o diferență pozitivă în viața clientului. Ceea ce încercăm noi este să formăm oameni care țin cont de faptul că această componentă spirituală ppoate în unele cazuri să complice lucrurile, dar în foarte multe cazuri poate reprezenta un sprijin major si trebuie să îi ajute pe oameni să valorifice astfel de puncte tari, legate de credința lor. Deciziile pe care ei le iau, să le ia ținând cont de acești factori.                    

Care sunt câteva din nevoile sociale ale oamenilor care apelează la astfel de ajutor?

Gabriela Povian: Noi avem în cadrul asociației persoane seropozitive cu care lucrăm, de care ne ocupăm și pe care îi ajutăm. O dată pe săptămână eu merg la spitalul „Victor Babeș”, unde ofer consiliere persoanelor seropozitive care sunt internate în spital. Este o activitate grea, dar frumoasă.

Relaţia dintre asistenţa socială şi spiritualitate

Teme și subiecte abordate în cadrul masteratului „Practica asistenței sociale centrată pe valori”

Alex Neagoe: Masteratul funcționează în „Universitatea de Vest din Timișoara” în cadrul „Departamentului de Asistență Socială” al „Facultății de Sociologie și Psihologie”. Disciplinele sunt cu precădere unele care se situează la interfața dintre social și spiritual. De exemplu, „Asistența socială și spirituală a familiei” este un curs la care masteranții învață cum pot sprijini familia atât din punct de vedere social, cât și spiritual. „Consiliere socială și spirituală” este un alt curs ce explică ce înseamnă a îmbina consilierea pentru problemele sociale cu o consiliere pe problemele componentei spirituale. „Comunicare și managementul conflictelor” are adesea o componentă socială dar și una spirituală. „Valori religioase și profesionale” este o disciplină foarte importantă, unde semnalăm faptul că credința creștină și valorile asistenței sociale au foarte multe în comun. Asistența socială s-a născut în sânul credinței creștine.        

Cum vedeți în viitor slujirea socială pe componenta spirituală?

Alex Neagoe: Foarte multe profesii, în mod special cele din domeniul socio-uman au parcurs de multe decenii încoace un proces de secularizare, adică desprindere de religie. Dacă la începutul lor acestea erau strâns legate de credință, pe parcurs ele au început să devină profesii neutre aparent. 

Credeți că va veni o vreme în care nu va mai fi așa simplu să adăugați o dimensiune a valorilor creștine, slujirii dumneavoastră?

Gabriela Povian: Mie îmi place să cred că nu va veni acea vreme. Îmi doresc să nu vină acea vreme, pentru că în sufletul omului va fi mereu o nevoie după divinitate, indiferent în ce forma e ea.


Interviu: Beni Lupșa, Centrul Teen Challenge - Își dorea foarte mult să devină artist. A terminat facultatea de arte și mai apoi, pe lângă masterul de pictură a făcut și masterul de „Practică Asistenței Sociale Orientată Înspre Valori”, renunțând la cel de pictură, în cele din urmă. Masterul de asitență socială i-a depășit așteptările în ce privește excelența.


Cum vedeți acest masterat?

Daniel Țuț: Motivația pentru care am urmat masteratul a fost faptul că oamenii vin la biserică cu problemele lor sufletești, dar nu își lasă problemele sociale acasă. Personal am avut nevoie să mă echipez cu anumite aspecte pe domeniul social, pe care nu am avut ocazia să le învăț până atunci. Unul din lucrurile care pe mine m-au ajutat foarte mult a fost interacțiunea cu profesorii de la masterat. Ei sunt niște oameni foarte bine pregătiți și foarte deschiși la discuția pe valori. Intenția mea a fost să descopăr lucrurile din sfera socială, însă încadrate în valorile creștine și în valorile mele ca și slujitor al Bisericii.    

Ce nevoi sociale sunt în biserică?

Daniel Țuț: Ceea ce m-a ajutat pe mine la masterat a fost să descopăr că trebuie să facem mai mult decât să dăm niște bani oamenilor. Trebuie să vedem cum putem să îi ajutăm să iasă din situația lor. Una dintre nevoile pe care le avem în bisericile noastre este această nevoie a familiilor și a bătrânilor. Avem acest fenomen în care majoritatea copiilor pleacă să lucreze în străinătate, iar părinții lor în vârstă rămân acasă. Ne lovim de această problemă, împreună cu cea a copiilor lăsați acasă de părinții lor, în grija bunicilor.      

Alex Neagoe: Lista nevoilor în biserică reprezintă cea pe care o vedem în societate. Cei care frecventează comunitățile creștine unde ne închinăm, sunt oameni din societatea noastră. Prin urmare, problemele lor sunt problemele tipice ale societății noastre: problema sărăciei, migrației, consumului de substanțe dăunătoare, violență domestică, comunicare defectuoasă între membri familiei. Observăm o diferență clară între oamenii care vin cu consecvență la biserică și beneficiază de o educație creștină corespunzătoare, fiind imperfecți chiar, care au totuși un alt nivel de comunicare și de a se raporta la probleme. Dar, ei aparțin acestei societăți care se confruntă cu nenumărate probleme și au nevoie să fie ajutați.      

În urma studierii la acest masterat ați simțit nevoia să provocați pe alți colegi ai dumneavoastră să abordeze într-un mod diferit slujirea socială?

Daniel Țuț: Am descoperit că la nivel social, fiecare biserică în parte încearcă să facă ceva. Depinzând de numărul de membri și de puterea financiară, unele pot face mai mult și altele mai puțin. Împreună cu domnul Neagoe am venit cu această idee de a inființa un departament de asistență socială în cadrul comunităților baptiste din Timișoara. Am aplicat niște chestionare ca și cercetare cantitativă. Majoritatea colegilor noștri au răspuns pozitiv la această inițiativă a noastră. În urma cercetării, a ieșit la iveală faptul că mulți își doresc lucrul acesta, ca împreună să putem da un răspuns mai clar problemelor sociale. O biserică mai bună și o familie sănătoasă va contribui la o societate mai sănătoasă.

Noi suntem aici in vest dezvoltați puțin mai bine, dar ce se întâmplă cu bisericile din sudul și estul țării?

Alex Neagoe: Cu atât mai mult cu cât comunitățile sunt mai mici și mai lipsite de resurse, cu atât le va fi mai greu să genereze inițiative pe cont propriu. Ele vor avea nevoie de asistență din partea unora care au anumite cunoștințe sau care au acces la anumite resurse de care ei nu dispun.  

Ce le spuneți celor pentru care extinderea Împărăției prin acte sociale nu este o prioritate?

Daniel Țuț: E greu să îi spui unui flămând despre Evanghelie când lui îi este foame. De multe ori încercăm să dăm oamenilor ceea ce nu au nevoie sau să împlinim o nevoie secundară în viețile lor. Ei nu înțeleg că prima nevoie este cea spirituală. Ei vin la noi cu probleme vitale pentru ei. Este mult mai ușor să îi dai o pâine celui flămând și după aceea să îi spui de Evanghelie. Mesajul Evangheliei are o pătrundere foarte mare, dar e mult mai ușor să le spui despre asta după ce le-ai împlinit nevoia socială.

Câteva gânduri pentru cei care sunt interesați să fie parte din acest masterat în acest an sau în anul viitor.

Alex Neagoe: Anul acesta avem 33-34 de stundenți confirmați în vară, plus cei care se vor înscrie în toamnă. Este un masterat care a avut coninuitate din momentul înființării lui. Din 2001 a funcționat neîntrerupt, în condițiile în care se știe foarte bine că multe dintre masteratele din universitățile din România se străduiesc să supraviețuiască, datorită scăderii numărului de studenți în multe domenii și a problemelor demografice. Acest masterat a atras studenți din cele trei domenii: absolvenți de asistență socială (primul nostru target), slujitori ai bisericii indiferent de confesiune și oameni diverși (medici, economiști, cadre didactice, artiști). Masteratul se adresează oricărei persoane care este ocupată de integrarea unei asistențe sociale cu asistența spirituală în sprijinirea semenilor. Se pot înscrie orice persoane care sunt absolvente ale unor studii universitare, adică licență acreditată în România, indiferent de domeniul în care au absolvit licența. În anul 2017-2018, pe o perioadă de 2 ani, sunt 24 de locuri bugetate și 6 locuri cu burse de la centrul „Aeropagus”.

Cum vedeți pe viitor această disciplină academică în condițiile secularizării sistemului de învățământ?

Daniel Țuț: Să nu uităm că leagănul serviciilor sociale a fost în biserică și acolo s-au și dezvoltat. Cele mai bine puse la punct servicii sociale de astăzi sunt în cadrul Bisericii. Se va încerca pe viitor o dezlipire a serviciilor sociale de valorile religioase. Omul este făcut însă din trup și suflet. Nu putem să ne ocupăm de domeniul trupului fără să ne ocupăm și de sufletul lui, indiferent cât am vrea să le separăm. Trebuie să respectăm religia fiecărei persoane și să o înțelegem.

Alex Neagoe: Interfața aceasta dintre religie și asistență socială poate genera probleme mari sau resurse deosebit de pozitive. Chiar dacă sunt creștin și sunt un slujitor al Bisericii, nu consider în mod automat că implicarea spiritualului sau a religiei în asistența socială este un factor pozitiv. Depinde foarte mult cum este făcut lucrul acesta. În multe cazuri, colegii „mai puțin religioși decât noi ”au dreptate atunci când poate îi taxează pe cei mai religioși pentru anumite chestiuni, în unele cazuri ajungându-se la abuz pe calea convingerii uneia dintre părți de religia acestuia.  

Invitati: Alex Neagoe, Daniel Tut,  Gabriela Povian. RSP 55 - practica asistentei sociale centrata pe valori - 16 septembrie 2017, ora 21, la Alfa Omega TV. Urmăriți emisiunile „REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE” pentru a obține o perspectivă creștină asupra contextului actual în care trăim - în fiecare sâmbătă, de la ora 21, la Alfa Omega TV. Urmărește toate emisiunile Realități și Perspective - http://alfaomega.tv/mediacenter/category/realitati-si-perspective
#RSP‬ ‪#RealitatiSiPerspective‬