Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Rugaciune pentru guvernele noastre

Am auzit multe despre perspectiva biblică a lui Dumnezeu pentru Israel, naţiuni şi creştinii credincioşi din naţiuni. Am descoperit adevăruri biblice fundamentale şi am văzut semnificaţia particulară pe care îl are avântul evoluţiei sfidătoare în vremurile din urmă. Restaurarea Israelului e una dintre cele mai clare indicaţii că am ajuns la ultima fază a vremurilor din urmă – indiferent cât de mult va dura faza aceasta. Acest rezumat biblic are intenţia de a introduce o ultimă consideraţie cu privire la responsabilitatea pe care o are creştinătatea din întreaga lume – şi în special cu privire la rolul şi sarcina pe care o au creştinii care se roagă din toate popoarele şi naţiunile.

„... rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri... pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii...”

În prima epistolă către Timotei, Pavel scrie despre importanţa rugăciunii pentru guvernele noastre. Dacă ne rugăm pentru guvernele noastre, şi dacă apoi, ca o roadă a rugăciunilor noastre, guvernul îşi îndeplineşte sarcina cu responsabilitate şi evlavie, asta va aduce binecuvântarea peste poporul nostru. Aşa cum am citit, este parte a responsabilităţii fiecărui guvern să trateze Israelul şi poporul evreu cel puţin cu respect şi dreptate, şi preferabil cu bunăvoinţă şi stimă – la fel cum ei înşişi şi-ar dori să fie trataţi. Iată ce a scris Pavel:

„Vă îndemn, dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului.” (1 Timotei 2:1-4)

Din moment ce relaţia naţiunilor cu Israelul are o importanţă spirituală profundă, rugăciunea e o prioritate pe care nu o putem neglija şi o chestiune extrem de urgentă. Ea afectează nimic mai puţin decât soarta naţiunilor noastre - atât aici şi acum, cât şi pentru eternitate. Toate naţiunile se îndreaptă spre „valea judecăţii”. Toate naţiunile vor fi împărţite la revenirea Domnului domnilor şi Împăratului împăraţilor în „oi” şi „capre”. „Naţiunile oi” sunt caracterizate de natura lor asemenea unui miel faţă de Israel. „Caprele”, pe de altă parte, sunt caracterizate de duhul babilonului – de un duh de mândrie şi rebeliune care va lua amploare în vremurile din urmă anticreştine.

Extras din cartea:
coperta-israel-natiunile-si-valea-judecatii
Comandă cartea Capitol gratuit

„Oi” sau „capre”?

În Vechiul Testament găsim o descriere a unui țap anti-evlavios în Daniel 8:8-12:

„Ţapul însă a ajuns foarte puternic; dar când a fost puternic de tot, i s-a frânt cornul cel mare. În locul lui au crescut patru coarne mari, în cele patru vânturi ale cerurilor. Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit şi spre ţara cea minunată. S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborât la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele şi le-a călcat în picioare. S-a înălţat până la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată şi i-a surpat locul Locaşului său celui Sfânt. Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ şi a izbutit în ce a început.”

Trăsătura ultimă de caracter a unui țap care e menţionată aici e lămuritoare: „... a aruncat adevărul la pământ...”. Dacă privim mai atent la opinia lumii, la media globală şi chiar şi la majoritatea guvernelor în privinţa relaţiei lor cu Israelul, exact asta observăm: adevărul e aruncat la pământ şi călcat în picioare. În context biblic, caprele – în contrast cu mieii, sunt asociate cu încăpăţânarea, cu un caracter recalcitrant. Coarnele ţapilor deseori reprezintă naţiunile lipsite de evlavie care, în multe cazuri, se ridică din neant şi obţin mare putere şi influenţă.

Darul plin de dragoste al lui Dumnezeu pentru poporul Lui

Motivaţia noastră centrală în rugăciunile noastre ar trebui să fie iminenta dragoste şi milă a lui Dumnezeu. În final, ajungem de unde am plecat: Dumnezeu iubeşte naţiunile. Dumnezeu iubeşte Israelul. De asemenea, Dumnezeu Îşi iubeşte Biserica. El vrea ce e mai bun pentru noi toţi. Totuşi, premisa pentru noi toţi e că aderăm la standardele şi regulile Sale.

Mult timp, chiar şi mie mi-a fost foarte dificil să îmi dezvolt o identitate pozitivă, neamţ fiind. Voi vorbi despre asta mai în detaliu în mărturia mea ataşată. Adevărul e că, după convertirea mea, inima mea a fost în primul rând umplută de o dragoste profundă pentru Biserica lui Isus, de o dorinţă arzătoare pentru unitate între creştini, pentru lărgirea Trupului lui Hristos, pentru trezire şi reînnoire. Totuşi, la câţiva ani după convertirea mea, am avut parte de o experienţă specială care mi-a umplut inima de o dragoste supranaturală pentru Israel. Fundaţiile doctrinare biblice deja fuseseră aşezete, însă totuşi, am avut nevoie de timp înainte ca inima mea să fie transformată. Abia după aceea, într-o anumită măsură ca un rod al dragostei pe care Dumnezeu mi-a dat-o pentru poporul evreu şi pentru Israel, treptat am putut să dezvolt dragostea pentru poporul meu german.

Procesul acesta este în progres încă. Totuşi, pentru mai bine de un deceniu acum, dragostea mea faţă de poporul meu german a atins o dimensiune care mă motivează şi mă abilitează, cu ajutorul lui Dumnezeu, să dedic lui o mare parte din angajamentul meu. Căutarea să descopăr planurile de răscumpărare ale lui Dumnezeu pentru Germania şi dedicarea mea pentru a vedea împlinirea acestor planuri a devenit o parte centrală a lucrării vieţii mele şi a chemării pentru viaţa mea.

Să Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne deschidă inimile

Haideţi să încheiem cu o întrebare: suntem noi, creştinii, pregătiţi să Îl lăsăm pe Dumnezeu să ne deschidă inimile? Presupun că majoritatea creştinilor credincioşi care citesc această carte au o inimă înflăcărată pentru Trupul lui Hristos, pentru trezire, pentru răspândirea Evangheliei şi reînnoirea Bisericii. De asemenea, presupun că majoritatea dintre voi, într-o anumită măsură, aţi primit o revelaţie biblică şi dragoste din partea lui Dumnezeu pentru Israel şi pentru poporul evreu. Noi putem fi doar mulţumitori pentru asta!

Întrebarea mea, şi rugăciunea mea, este aceasta: suntem noi pregătiţi să Îi permitem lui Dumnezeu să ne îmboldească şi să lucreze în noi astfel încât să facem loc în inima noastră şi pentru propria noastră naţiune? E soarta naţiunii noastre importantă pentru noi? E binecuvântarea lui Dumnezeu pentru naţiunea noastră importantă pentru noi? Următoarea întrebare e aceasta: ne pasă nouă dacă naţiunea noastră, este, rămâne sau va deveni o binecuvântare pentru Israel? Dacă facem loc pentru asta în inima noastră, nu m-ar surprinde dacă dragostea pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru Israel şi dragostea pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru propriul nostru popor ar interacţiona în asemenea mod încât, drept rezultat, ambele ar creşte.

2015 – un an-cheie

În 2015 comemorăm cea de-a 70-a aniversare a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul 70 are o relevanţă biblică extraordinară. Noi deja am vorbit despre semnificaţia numerologică evreiască a ecuaţiei 7x10. Numărul 70, de asemenea, a avut o semnificaţie importantă pentru Ieremia şi Daniel în asociaţie cu sfârşitul exilului babilonian. Lucrul acesta îl vedem foarte clar în Daniel 9 (versetele 1-3):

„‚În anul dintâi al lui Darius, fiul lui Ahaşveroş, din neamul mezilor, care ajunsese împărat peste împărăţia haldeilor, în anul dintâi al domniei lui, eu, Daniel, am văzut din cărţi că trebuiau să treacă şaptezeci de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor despre care vorbise Domnul către prorocul Ieremia. Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă.’”

În ceea ce priveşte poporul evreu, ceea ce reiese de aici e faptul că sfârşitul Holocaustului în Europa a coincis cu sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, în 8 mai. Pe lângă asta, mai avem o a două dată la fel de semnificativă: la începutul anului 2015 comemorăm cea de-a 70-a aniversare a eliberării Auschwitzului – un sinonim internaţional pentru Holocaust – care a avut loc pe 27 ianuarie 1945. Data aceasta, 27 ianuarie, a fost declarată Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în Germania în 1995; în 2005, Uniunea Europeană a declarat-o Ziua Europeană de comemorare a Victimelor Holocaustrului şi în 2006, ONU a declarat-o Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustrului. De ce avem nevoie de o zi internaţională de comemorare? Pentru că antisemitismul şi anti-israelismul, care până la cel de-al Doilea Război Mondial era un fenomen cu precădere european, acum a devnit un fenomen global.

Sunt aproape exact 100 de zile între 27 ianuarie şi 8 mai. Vrem să folosim această fereastră de timp în 2015 pentru a chema creştinii din toate naţiunile şi denominaţiunile să se roage pentru Israel, dar în special să se roage pentru naţiunile şi guvernele lor şi relaţia acestora cu Israelul. Mai mult, oriunde Domnul Îşi trimite harul Său, fie ca rugăciunea aceasta să fie întărită prin post într-o formă sau alta (vezi anexa).

Viziunea care stă în spatele acestei iniţiative este ca, în timpul pregătirii pentru aceste 100 de zile, prin realizarea acestei acţiuni unanime, dar şi în perioada de după, mulţi creştini, biserici, reţele de rugăciune şi alte mişcări creştine şi denominaţiuni, să descopere în inimile lor importanţa Israelului pentru soarta propriei lor naţiuni şi să intensifice rugăciunile pentru guvernul şi naţiunea lor în conformitate – şi însufleţiţi de Duhul Sfânt.

Fie ca Dumnezeu să ne acorde fiecăruia dragostea şi îndurarea Sa!

banner-global-prayer-call-2015-660px

Noi, creștinii din Europa, lansăm această CHEMARE GLOBALĂ LA RUGĂCIUNE 2015 – la 70 de ani după încetarea Holocaustului – pentru a nu mai rămâne nepăsători VREODATĂ. Vrem să vă provocăm și să vă încurajăm să vă rugați pentru guvernele voastre, pentru națiunile din care faceți parte și pentru bisericile din țările voastre pentru ca acestea să aibă un comportament corect față de Israel, să fie împotriva curentului, dacă e cazul, și să fie o binecuvântare pentru Israel, așa cum poruncește Biblia (Genesa 12:3). Dacă procedăm astfel, Dumnezeu va binecuvânta națiunile din care facem parte pe veci! Prin urmare: alăturați-vă mișcării de CHEMARE GLOBALĂ LA RUGĂCIUNE 2015!!!

Detalii eveniment
Doneaza - sustine Alfa Omega TV
x