Donează     Rugăciune       TV LIVE                          
Marea Importanta a rugaciunii - Liviu Olah
SKU:
Pretul de vanzare cu reducere
10,00 lei

Nu rugăciunea creează raportul între mine şi Dumnezeu. Raportul există în mod obiectiv, indiferent dacă eu îl recunosc sau nu. Rugăciunea nu face altceva decât să recunoască o stare de fapt, fără de care n-am ce căuta în faţa Lui în rugăciune.

Pastorul Liviu Olah s-a născut pe 30 mai 1934 la Oradea. De la vârsta de 13 mai şi-a dăruit viaţa lui Isus Hristos. După studiile de drept, se va dedica total slujirii lui Dumnezeu. Finalizarea în 1960 Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti, slujind apoi ca pastor în mai multe biserici baptiste din ţară (Biserica nr. 1 din Timişoara între 1968-1972, Biserica nr. 2 din Oradea între 1973-1976 şi Biserica Bujac din Arad între 1977-1978). În perioada în care a fost pastor la Oradea, biserica a crescut de la 600 la circa 1300 membri, un loc important în viaţa bisericii ocupându-l rugăciunea. Din 1978 se stabileşte împreună cu familia în SUA. Între 1980 şi 1982 studiază la Criswell Center for Biblical Study din Dallas, Texas, iar începând cu anul 1984 se dedică slujirii ca pastor al Bisericii Baptiste Române Bellflower din Los Angeles, California. În acelaşi timp obţine licenţa în teologie la California Graduate School of Theology. Liviu Olah a plecat la Domnul pe 4 iulie 2008, la vârsta de 74 ani.

În problema rugăciuni, care este cheia succeselor în viaţa spirituală se adeveresc cuvintele Mântuitorului: "dacă nu veţi fi ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în împărăția cerurilor". ( Matei 18;3 ) cât şi ceea ce scrie la Ioan 15:5-6.

Şi aceasta pentru că copiii vin cu toate problemele lor mici, neînsemnate la părinți.

Unii creştini, în prima parte a vieţii lor de credinţă au fost în toate problemele ca nişte copii, dar, treptat au început să rezolve ei problemele mici și nu la mult timp după aceea s-au pomenit încurcaţi, complicaţi şi atât de compromişi încât au sfârşit viaţa creştină cu un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte mântuirea lor.

Se pune întrebarea; de ce n-avem voie să rezolvam noi nici o problemă? Suntem noi chiar aşa deneputincioşi? Nu cumva se exagerează printr-o astfel de afirmaţie? Nu, de loc, pentru că noi din punct de vedere spiritual, în comparaţie cu Dumnezeu, suntem mult mai neputincioşi decât copiii faţă de părinţi. Şi de fapt în esenţă aceasta este rugăciunea: RECUNOAŞTEREA CĂ EU SUNT NIMIC ŞI CĂ EL, DUMNEZEU, ESTE TOTUL.

Acesta este simţământul, convingerea mea profundă când vin înaintea Lui.

Nu rugăciunea creează raportul între mine şi Dumnezeu. Raportul există în mod obiectiv, indiferent dacă eu îl recunosc sau nu. Rugăciunea nu face altceva decât să recunoască o stare de fapt, fără de care n-am ce căuta în faţa Lui în rugăciune.

Dacă eu cred că şi eu pot ceva, nu numai El, rugăciunea mea va fi falsă, deci fără efect; căci cheia falsă, mincinoasă, nu poate deschide uşa îndurărilor Cereşti.

Cheile false se folosesc doar pe pământul păcatului. În împărăţia Neprihănirii şi a Sfințeniei Desăvârşite nu se folosesc asemenea chei.

Extras din cartea Marea importanță a rugăciunii.

Nr. pagini: 135

DVD-uri și cărți

Cele mai noi produse