Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Criza din Catalonia, explicată pe scurt

Mulți consideră criza din Spania pe tema referendumului de autodeterminare din Catalonia drept cea mai gravă situație a țării din ultimele decenii. Acest referendum a fost declarat ilegal şi interzis de justiţia spaniolă. Însă criza actuală din Spania este doar rezultatul distanțării celor două părți din ultimii ani. Care e istoria conflictului, și ce perspectivă au creștinii de acolo?

Istoria Cataloniei

Catalonia, sau Cataluña, este o comunitate autonomă a Spaniei și are aproximativ 7,5 milioane de locuitori. Regiunea are o limbă proprie – catalana – care nu este un dialect al spaniolei, ci limba oficială a regiunii, pe lângă limba spaniolă și limba occitană. Are autonomie recunoscută, cu Guvern și Parlament proprii.

Catalonia are o istorie veche de peste o mie de ani. În anul 1714, statul catalan a fost oficial abolit. Apoi, Catalonia a fost instaurată din nou în 1931 şi zdrobită în 1939 de generalul Francisco după trei ani de război civil. După restaurarea democrației, în 1977, Catalonia a devenit una dintre cele 17 comunități autonome ale Spaniei. Încă de atunci dorința de independență a fost mare, iar această dorință a crescut odată cu trecerea timpului.

Catalonia este una din cele mai bogate regiuni ale Spaniei (aproximativ o cincime din PIB-ul Spaniei), iar una din principalele nemulțumiri ale catalanilor fiind disproporția între taxele pe care le trimit la statul central spaniol și procentul pe care îl primesc înapoi.

catalonia harta

Apariția crizei și referendumul din 1 octombrie

În anii 2000 au existat numeroase tentative de negociere a unui aranjament între Catalonia și Spania. Mai exact, în anul 2006, parlamentul catalan a aprobat un nou Statut iar premierul spaniol de atunci, Jose Luis Zapatero, le-a promis catalanilor susținere naționala. Dar Partidul Popular, aflat în Opozitie la acea vreme, a facut apel la Curtea Constituțională care a decis, în 2010, să repingă acest Statut cu un scor de 6-4. Lipsa de considerație a Spaniei pentru limba și cultura catalană i-a unit pe locuitorii săi și le-a dezvoltat și mai tare sentimentul separatist.

La 6 septembrie 2017, Parlamentul catalan a adoptat o lege pentru organizarea unui referendum, argumentând că separatiștii cer acest lucru din 2012. Referendumul a fost declarat ilegal de către Guvernul spaniol, fiind contrar cu constituția spaniolă ce afirmă că statul spaniol este unitar. Cu toate acestea, în ciuda opoziției guvernului spaniol, catalanii au decis să înainteze cu votul care urma să aibă loc în 1 octombrie.

Înaintea raidurilor de duminică, poliția spaniolă a confiscat cel puțin 12 milioane de buletine de vot, au arestat 14 oficiali implicați în organizarea scrutinului, au închis sute de site-uri legate de referendum și au preluat controlul asupra centrului unde urma să aibă loc numărătoarea. Acest lucru a stârnit și mai mult înverșunarea catalanilor separatiști. Referendumul a avut loc în ciuda intervenției Gărzii civile spaniole, având loc violențe ce au dus la aproximativ 900 de răniți. Liderii internaționali au condamnat violența din timpul referendumului, însă au și chemat la respectarea ordinii și legii constituției spaniole.

Referendumul pare să fi dat câștig de cauză independentiștilor cu o marjă largă, rezultatele preliminare arătând că 90% au votat pentru independență. Înainte de vot, prim-ministrul catalan, Carles Puigdemont, afirmase că va declara independența Cataloniei în cel mult 48 de ore de la un rezultat pozitiv al referendumului. După confirmarea unui rezultat pozitiv, a afirmat că Catalonia „a câștigat dreptul de a fi stat independent". Prim-ministrul spaniol Mariano Rajoy, spunea că acest referendum a servit doar la afectarea gravă a coexistenței între spanioli, dar că nu va închide ușa dialogului

De ce vrea Catalonia să devină stat independent?

Regiunea produce aproximativ 20% din PIB-ul Spaniei, primește înapoi doar 5%. Turismul, fotbalul și industria au transformat-o într-una dintre cele mai bogate regiuni ale țării.

Argumentaţia independentiştilor se bazează pe nevoia de a avea un stat care să reprezinte interesele populaţiei majoritare în zonă care să profite mult mai mult decât acum de ceea ce generează economia locală, acuzând Madridul că trăieşte prea mult de pe urma Cataloniei şi că, în general, „nu mai vor să plătească pentru ceilalţi“.

De ce nu dorește Spania această rupere?

În primul rând, Spania ar pierde, practic, 20% din PIB-ul țării, iar acest lucru ar însemna un cutremur pentru economia spaniolă.

Tot în interiorul Spaniei există o altă regiune cu vechi dorințe de independență - regiunea Țării Bascilor - a cărui braț armat (ETA) a luptat pentru independență contra guvernului spaniol timp de decenii, cauzând atentate și sute de morți. Deși oficial a încheiat un armistițiu și a încheiat operațiunile armate definitiv conform unui acord din Aprilie 2017, tendințele independiste ale bascilor ar putea fi resuscitate de un posibil succes catalan.

Cum ar putea afecta această criză UE?

Acest referendum a destabilizat întreaga Spanie, și împreună cu ea, și Uniunea Europeană. UE trebuie să gestioneze în momentul de față și alte crize care macină Europa precum migrația, Brexit-ul, ascensiunea extremiștilor etc. Ambiția catalană alimentează coșmarul separatist al Uniunii Europene. Dorințe precum cea a catalanilor există și în Belgia flamandă, în Tirolul de Sud, în Corsica și în Scoția, chiar și la noi - Ținutul Secuiesc.

În cadrul unui referendum organizat în 2014, scoțienii au ales la limită să rămână parte a Regatului Unit, însă, din cauza Brexit-ului, plănuiesc să iasă din nou la vot. Și Flandra belgiană susține referendumul separatist, o posibilitate reală fiind fragmentarea Belgiei în regiunea filo-franceză (Valonia) și regiunea vorbitoare de limbă olandeză (Flandra).

În urma referendumului din Catalonia, și provinciile din nordul Italiei, Lombardia și Veneția vor să organizeze un referendum cu privire la independența față de Italia. Nordul Italiei este mai bogat decât centrul și sudul italian, iar spectrul fragmentării Italiei, tot pe motive economice, crește.

Riscul major pentru UE este ca succesul catalan să revitalizeze naționalismul în Europa, deja alimentat de imigrație și criză economică, ducând spre sfârșitul unei Europe unite în care popoarele europene vin împreună, cedând o parte din suveranitate pentru a câștiga economic și a evita rezolvarea diferențelor între ele prin război.

Există voci care spun că Rusia e interesată direct de fragmentarea coeziunii europene. Fostul prim-ministru, Petre Roman, declara că site-urile cele mai active pentru promovarea separatismului erau gestionate din Rusia. „Pentru că ăsta este interesul Rusiei astăzi: să dezbine Europa. Pentru Rusia, o Uniune Europeană puternică este contrară intereselor sale cele mai elementare". Profesorul universitar Dan Dungaciu a declarat pentru DCNews: „Dacă cineva validează referendumul din Catalunia, îi dă Federației Ruse toată legitimitatea în Crimeea. Federația Rusă spune că în Crimeea s-a făcut un referendum și că asta a fost voința poporului, ignorând faptul fundamental că este ilegal din perspectiva legislației ucrainiene să faci referendum pe bucăți, pe regiuni.”

Dacă Catalonia devine stat independent, cum o va afecta acest lucru?

În cazul reușirii unei desprinderi și a declarării independenței față de Spania, viitorul catalanilor e incert. Ieșirea din Spania ar anula automat toate tratatele încheiate de Spania, deci independența ar însemna părăsirea UE. Iar o posibilă candidatură pentru a intra în UE are toate șansele de a nu reuși, fiind necesar consimțământul tuturor statelor membre UE pentru acceptarea unui nou stat-membru, deci inclusiv al Spaniei, consimțământ extrem de improbabil.

Ieșirea din UE ar avea, cel puțin pentru început, un impact negativ asupra catalanilor. Părăsirea UE ar însemna introducerea de tarife vamale pentru produsele lor, ieșirea de pe piața europeană comună a muncii, introducerea de vize, deci și scăderea probabilă a turismului (Catalonia fiind cea mai turistică regiune a Spaniei). Economic vorbind, pe termen scurt și mediu, e preconizat că Catalonia va suferi. Pe termen lung, Catalonia are potențial mare de dezvoltare.

De asemenea, situația numeroasei comunități române din Barcelona și întreaga Catalonie ar fi incertă, ei devenind cetățeni terți (o largă majoritate a lor sunt acolo ca și cetățeni europeni, beneficiind de libertatea de mișcare permisă de tratatele UE). În Catalonia se estimează a fi peste 100.000 de români.

O perspectivă creștină

Unii creștini catalani, chiar dacă sunt de acord cu independeța, nu au ieșit duminică la vot argumentând că referendumul a fost declarat ilegal, iar creștinii trebuie să se supună autorităților și legilor țării în care locuiesc. Însă nu toți sunt de aceeași părere.

Se poate spune că referendumul din Catalonia a divizat Biserica din Spania/Catalonia, existând prelați catalani care susțin independența regiunii, în ciuda poziției oficiale a Bisericii Catolice spaniole. "Dreptul de a decide al poporului e deasupra unității Spaniei", afirma episcopul de Solsona, Monseniorul Xavier Novell. 5 episcopi catalani susțin clar secesiunea, iar restul de 9 sunt mai moderați. În contrast, poziția oficială a Bisericii Spaniole este că unitatea e un "bine superior" dorinței de independență.

catalonia episcopi
Prelați catalani. Foto: ElMundo

Reprezentanții creștinilor evanghelici au declarat: „În calitate de Alianță Evanghelică Spaniolă, suntem îngrijorați și simțim durere în privința crizei din Catalonia. Știm că nu este datoria noastră să oferim soluții pentru acest conflict, dar ne simțim nevoiți să aducem problemele Spaniei și în mod special problemele Cataloniei în mâinile Celuia care le poate soluționa. Dumnezeu ne-a făcut pe toți egali. El este creatorul tuturor națiunilor, El determină ce se întâmplă cu acestea în istorie, precum și limitele stabilite sau schimbările ce vor avea loc; El face toate aceste lucruri ca fiecare persoană să Îl caute. Pe baza credinței noastre în Dumnezeu, în dragostea noastră pentru poporul țării noastre și în speranța pe care o avem în Hristos, vrem să chemăm fiecare creștin să-L caute pe Dumnezeu în rugăciune, pentru ca pacea lui Dumnezeu să restabilească relațiile”.

Acum doi ani, Jaume Llenas, Secretar general al Alianței Evanghelice, spunea: „Indiferent de opțiunea pe care o vor alege cetățenii, un proces de reconciliere va fi necesar, iar evanghelicii sunt chemați să fie parte din el”.

E necesară rugăciunea pentru Catalonia și Spania. Acest referendum are potențialul de a afecta puternic Peninsula Iberică, afectând de asemenea și comunitatea română din Spania, și a declanșa un val de inițiative asemănătoare în toată Europa. Dincolo de rezultatul politic, să ne rugăm ca pacea lui Dumnezeu să păzească inimile celor de acolo și ca Domnul să întoarcă această situație tulbure înspre slava Lui.

Articol de Mihaela Niță și Sorin Pețan, redactori Alfa Omega TV

Etichete: referendum, catalonia

Doneaza - sustine Alfa Omega TV