Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

Majoritatea atacatorilor în masă provin din familii destrămate

Majoritatea celor care au comis masacre cu arme de foc (în SUA) au crescut fără tată sau provin din familii destrămate. Consecințele absenței tatălui în viața unui copil - în mod special a băieților - sunt grave.

După ce am postat cel mai recent articol al meu despre masacrul de la școala din Parkland (în care un elev a omorât 17 persoane și a rănit alte zeci în februarie 2018, n. tr.) am primit o mulțime de emailuri. Un bărbat pe nume Fritz m-a întrebat care consider eu că este principala consecință a absenței tatălui în viața unui băiat. Am decis să scriu acest articol ca să răspund la întrebare.

Subiectul este unul sensibil. De cele mai multe ori, după un divorț, copiii rămân în grija mamei. Adevărul este că divorțul și destrămarea familiei – care, ca să răspund la întrebarea pusă, este de cele mai multe ori rădăcina absenței tatălui – este catastrofală pentru copii.

Divorțul este dureros atât pentru copiii băieți cât și pentru fete, însă fiecare sex suferă diferit. Fetele care cresc fără tată sunt mai predispuse să sufere de depresii, să își facă rău singure sau să ducă o viață promiscuă. Ele însă, le au pe mame, cu care în mod clar se identifică. Băieții nu se pot identifica cu mamele, așadar suferă din cauza absenței tatălui și tind să le facă rău altora - un comportament în general străin fetelor.

Nu spun că părinții divorțați nu își pot crește copiii bine. Unii părinți pot, mai ales aceia care rămân în relații bune și împart în mod egal custodia copilului. 

Adesea copiii pierd legătura cu tații lor din două motive:

Primul motiv: Cum am precizat anterior, de cele mai multe ori, copiii rămân de cele mai multe ori în grija mamei. 

Al doilea motiv: De obicei femeile se consideră partea vătămată, ca dovadă fiind faptul că ele inițiază 70% din divorțuri.

Nefericitul rezultat este că unele mame divorțate folosesc orice oportunitate ca să submineze relația copilului cu tatăl sau, cel puțin, să nege semnificația rolului tatălui. 

În 2016, când Angelina Jolie și Brad Pitt au divorțat, Jolie a spus că nu se gândise niciodată că fiul ei ar avea nevoie de un tată. Desigur, acesta poate să fie un exemplu extrem; dar chiar și așa, nu e ceva la care o persoană - fie celebritate de la Hollywood sau om simplu - să se fi gândit și să fi spus în urmă cu 20 de ani.

Nu spun că mamele singure nu pot fi mame grozave. Pot. Dar nu pot fi tați. Copiii au nevoie de mamă și de tată pentru a beneficia de ce e mai bun în viață.

Așa cum mi-a scris un alt corespondent, Tom, antrenor de baseball pentru adolescenți băieți de 12-18 ani, „Deși nu este o garanție, familia bi-parentală îmbunătățește șansele pentru ca un tânăr să ajungă un bărbat bine croit. În societatea progresistă actuală în care trăim, mesajele pe care le recepționează acești băieți fără un tată acasă care să le filtreze sau să le dea un sens sunt incerte și lipsite de un exemplu patern corect.”

Sunt mamă a unui băiat de 15 ani, și recunosc că el nu ar fi ajuns tânărul excepțional care este astăzi fără tatăl său. Adevărul este că am foarte puțin merit în această devenire. A avut nevoie de mine mai ales când era mic, dar odată ce a conștientizat identitatea lui masculină, tatăl lui – nu eu – a fost cel care i-a oferit îndrumare și supraveghere. Tatăl lui a fost și a rămas modelul său de bărbăție.

Când băieții nu beneficiază de acest model, suferă. Majoritatea asasinilor din școli provin din familii fără tată. Steven Paddock, autorul masacrului din Las Vegas, provine de asemenea, dintr-o familie destrămată. 

Partea cea mai tristă este că mulți tați absenți nu sunt absenți prin voia lor. În multe situații, femeile divorțează de soți perfect buni în căutarea unui bărbat mai potrivit – consecința naturală a „divorțului din nepotrivire de caracter” [termenul original este „no-fault divorce” și semnifică divorțul „liberal”, fără invocarea sau dovedirea unei vini a vreuneia din părți, n. tr.]. Cu certitudine, femeile căsătorite cu bărbați abuzivi sau periculoși trebuie să se protejeze. Dar sunt sigură că cele 70% dintre divorțuri au acceași rădăcină a violenței.a

La rădăcina răului stau două lucruri: Cultura noastră respinge rolul bărbatului ca ființă valoroasă care poate oferi lucruri unice și cruciale pentru sănătatea și bunăstarea copiilor. Acest lucru a fost înlocuit cu ideea că mariajul este doar despre împlinirea emoțională a adulților.

Nu, mariajul nu este doar atât. Căsnicia este despre și despre nevoile copiilor. Așa a fost de la început. Nevoile copiilor sunt aceleași azi precum erau și acum un secol. Noi ne-am schimbat, nu ei.

Așadar, eșecul este al nostru, nu al lor.

Sursă: Cultura Vieții

Alfa Omega TVSusține producția de știri creștine

Prin platforma pe care o avem prin Alfa Omega TV, vă prezentăm evenimente și știri internaționale sau din România din perspectivă creștină, ajutându-vă să înțelegeți mai bine vremurile în care trăim. Însă toate acestea costă. Dacă doriți să vedeți mai multe articole de acest fel, ajutați-ne financiar să continuăm.

x

Reflectarea lucrării Domnului din România

Ca organizație de media, intrăm în contact cu multe biserici, organizații creștine și lideri care au ca scop aducerea Împărăției lui Dumnezeu în România. Acest lucru ne dă o privire de ansamblu asupra lucrării lui Dumnezeu. Prin producțiile noastre - emisiuni, reportaje, știri și materiale promoționale - încurajăm și reflectăm aceste mișcări, fiind martori media la lucrarea lui Dumnezeu în România. Fii și tu parte! Urmărește reportajul!

Site-ul alfaomega.tv utilizează fişiere cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta de navigare. Ne-am actualizat politicile conform Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Alocă timp pentru a citi Politica de Cookies.
Prin continuarea navigării pe site-ul alfaomega.tv, confirmi acceptarea utilizării fişierelor cookie conform acestei politici. Poți modifica oricând setările fişierelor cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookies. Vezi si Politica de confidențialitate.