Identitate și autoritate spirituală | Editorial de Tudor Pețan, Alfa Omega TV

Versete de la care plecăm în această scurtă sinteza despre identitate și autoritate sunt în Psalmul 8:

„Îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândești la el? Și fiul omului, ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puțin mai prejos decât Dumnezeu și l-ai încununat cu slavă și cu cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui.” (Psalmul 8:4-6)

Câteva repere și întrebări pentru fiecare:

1) Cunoașterea identității – cheie către împlinirea viziunii și chemării personale a fiecărui creștin

În acest timp de reașezare, de aliniere a fiecărei persoane, lucrare, biserici, cunoașterea identității este o cheie în întelegerea chemării, a restaurării viziunii, o înțelegere a scopului pentru care ai fost adus pe Pământ.

2) Esențială - întelegerea naturii divine a ființei umane

Avem un ADN divin, suntem ființe duhovnicești, avem viață veșnică, suntem asemeni lui Dumnezeu, creați după chipul și asemănarea Lui. Este un punct de plecare în orice discuție despre identitate.

De ce în primul rând duh și nu suflet sau trup? Pentru că așa ne-a creat Creatorul!

3) Ești o ființă triunică, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu

- duh

- suflet

- trup

Ești unic, comunici cu Dumnezeu, ai o personalitate dată de componentele sufletului tău (intelect, emoții, voință). Trupul tău este templul Duhului Sfânt, e nevoie să îi porți de grijă aici pe Pământ, chiar dacă în veșnicie vei primi un trup de slavă.

4) Ce se întâmplă cu ființa ta la convertire?

Duhul tău, mort și deconectat de Dumnezeu (de la Adam și Eva încoace) este reconectat la Duhul lui Dumnezeu, ești născut din nou în Împărăția lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă instantaneu, devii parte din Împărăție ești înfiat/adoptat în familia lui Dumnezeu.

Urmează însă un proces mai lung, de creștere spirituală, de schimbare a minții (metanoia) de eliberare de bagajul emoțional, educațional, cultural, generațional, de transformare a sufletului, proces care aduce și curățire pe lângă maturizare spirituală și creștere și întelegere și exersarea autorității spirituale.

5) Etape în înțelegerea și asumarea identității spirituale

La început ești adoptat instantaneu în familia lui Dumnezeu, ești înfiat, ești copil de Dumnezeu (chiar dacă la stadiul de bebeluș). Și toate acestea prin întelegerea și acceptarea jertfei lui Hristos pe cruce.

Treptat, dacă dorești, Duhul Sfânt îți dă o întelegere progresivă a ceea ce Domnul a împlinit pe cruce pentru tine:

- mântuire, iertare de păcate

- vindecare în trupul tău

- eliberare de apăsarea celui rău

- acces la toate resursele, pârghiile pe care El le are pentru tine, la nivele noi de întelegere spirituală care îți permit exersarea autorității spirituale și operarea la noi nivele de impact.

Toate cele de mai sus, doar dacă ți le asumi, crezi în ele, crezi că sunt posibile și în dreptul tău, dacă înțelegi că El a murit pe cruce nu doar ca să te ducă în cer ci și ca să operezi în numele Lui, în autoritate și aici pe pământ.

6) Sunt mai multe nivele de accesare și intrare în autoritate spirituală

Încearcă să vezi unde ești și cum te consideri (iată câteva):

- copil de Dumnezeu

- înfiat în familia lui Dumnezeu

- cetățean al Împărăției Sale

- fiu de Împărat

- moștenitor

- slujitor al lui Hristos

- co-moștenitor împreună cu Hristos

- așezat în locurile cerești

- ambasador a lui Hristos

- martor al lui Hristos

- sfânt, pus de-o parte

- ucenic a lui Hristos

- prieten al lui Hristos

- parte din Mireasa lui Hristos

- rob credincios

- asemeni lui Hristos

Și toate acestea sunt dincolo de orice apartenență confesională.

7) Hristos ne împuternicește, ne deleagă o autoritate spirituală în care putem să operăm

Autoritate potențată prin Duhul Sfânt, revărsat pe pământ după ridicarea la cer a Domnului.

Versetul cheie pe care trebuie să ți-l asumi, este pentru tine dacă te numești urmaș a lui Hristos, indiferent de confesiune: „Ci voi veți primi o putere (autoritate în multe traduceri) când Se va coborâ Duhul Sfânt peste voi și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria și până la marginile pământului.” (Faptele Apostolilor 1:8)

Iar versetul care contrariază pe mulți creștini, este împuternicirea, trimiterea adresată tuturor, nu numai liderilor ci fiecărui credincios: „Iată semnele care vor însoți pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în limbi noi, vor lua în mână șerpi, dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma, își vor pune mâinile peste bolnavi și bolnavii se vor însănătoșii.” (Marcu 16:17-18)

Ești unul dintre cei care cred? Atunci ai această însărcinare, să mergi să operezi cu îndrăzneală știind că Domnul te va însoți cu călăuzirea, puterea și autoritatea Sa.

8) Autoritatea pe care o ai trebuie exersată, pusă în practică, aplicată

Încă de la începuturi Adam-omul a primit această însărcinare de la Tatăl ca el: „Să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.” (Geneza 1:26)

Iar mai apoi când a apărut și Eva, Domnul întărește această chemare însoțită de autoritatea Sa spunându-le:

„Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l și stăpâniți peste mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.” (Geneza 1:28)

Acest mandat ratat de Adam și Eva dar restaurat prin Hristos, este și în dreptul tău azi. Ești conștient de aceasta? Operezi în el?

Înainte de înălțare Hristos ne spune fiecăruia: „Toată puterea (autoritatea) Mi-a fost dată în cer și pe pământ.

Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin” (Matei 28:18-20)

Da, toată autoritatea ne-a fost dată, împreună cu promisiunea că El va fi cu noi până la sfârșit, pe tot parcursul alergării și slujirii noastre (și nu doar la început, atunci când suntem împuterniciți să mergem)

9) Parte esențială din chemarea noastră, din identitatea noastră, este să facem ucenici, să-L mărturisim pe Hristos

Suntem ucenici ai lui Hristos, nu doar convertiți la credință. Suntem nu doar simpli convertiți, intrați în Împărăție și salvați de eternitatea pedepsei ci suntem din primul moment al convertirii noastre, chemați să îl mărturisim pe Hristos, să fim ucenicii Lui să facem „misiune” începând cu cei din casa noastră, locul de muncă, vecinătate, societate.

10) Fațete ale identității creștine

Creștinul are identități, cetățenii, apartenențe multiple, cu înțelegeri diferite în funcție de nivelul de maturitate spirituală.

Iată câteva:

- cetățean al Împărăției

- cetățean al unei țări

- membru într-o biserică (denominațiune)

- apartenență la un grup etnic

- apartenență la o categorie socială, profesională

- apartenență la o familie, neam (generație)

Din perspectiva divină cea mai importantă este cetățenia cerului, statutul de „cetățean al Împărăției“ element identitar care este prioritar celorlate.

11) Nivele de autoritate divină asupra puterilor întunericului, restaurarea autorității cedate de Adam

a) Pe măsura creșterii în credință, fiecare creștin înțelege nivelul de autoritate la care poate să opereze. Avem autoritate asupra lui Satan dar trebuie să fim conștienți că:

- potrivnicul, diavolul “dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită” (1Petru 5:8)

- „săgețile arzătoare ale celui rău“ (Efeseni 6:16) sunt arme cu care el operează și azi.

b) Autoritatea noastră spirituală asupra puterilor întunericului se manifestă asemeni unor cercuri concentrice pe mai multe planuri:

- autoritate proprie, asupra ta ca persoană, asupra atacurilor care vin peste tine

- în cercul familie tale mai ales dacă ești cap de familie

- în biserica și în organizația în care slujești, pe măsură ce primești atribuțiuni de conducere și responsabilități

- în orașul tău/zona ta

- în națiunea ta

- autorități peste anumite domenii, zone - citește Corinteni 2:15 („A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce“).

Subiect este extins cu precizarea că fiecare are autoritate majoră peste zona în care este (de exemplu propria familie, oraș) decât cineva din exterior.

12) Nu se pune problema conflictului de putere între Satan și Dumnezeu ci doar aceea de autoritate

Prin Adam, Satan a obținut (prin înșelătorie) autoritate asupra Pământului. Isus nu a venit să anuleze puterea lui Satan ci să redobândească autoritatea pe care Adam a cedat-o șarpelui și să anuleze, să distrugă, stăpânirea lui asupra pământului. Aceasta este lupta la care ești chemat și în care ești desemnat, chemat să îți exerciți autoritatea, sa operezi în Numele Domnului.

13) Operarea în mod natural în supranatural a creștinului, ca ființă duhovnicească

Dimensiune dificil de înțeles, de acceptat, mai ales că ne confruntăm cu provocările vieții, cu necazuri, cu limitări.

Domnul ne dă de exemplu rugăciunea ca:

- formă de comunicare personală cu El

- ca armă de luptă spirituală

Este încă o reticență în a depăși forma de rugăciune clasică (mulțumiri, cereri, laudă) și de a folosi și rugăciuni rostite “de sus“ din locurile cerești, rugăciuni care spun muntelui să se arunce în mare sau poruncesc demonilor să iasă afară. Dar tot mai mulți credincioși descoperă puterea și autoritatea cuvântului rostit, fie că este un cuvânt din Biblie fie că este propria rostire. (Atenție: Domnul este atent la fiecare vorbă rostită de noi fie că este inspirată de Scriptură fie că este rostită din mintea noastră). Și toate acestea având la bază credința în El și în capacitatea lui nelimitată.

14) Creștinul între roada Duhului și daruri spirituale

Roada Duhului Sfânt începe să se manifeste tot mai vizibil în creștinul născut din nou:

„Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.”(Galateni 5:22-23)

Această rodire este treptată, progresivă, este un proces prin care trebuie să treacă orice credincios. Aceste caracteristici sunt parte din identitatea fiecărui creștin ...sau ar trebui să fie. Fără excepție, fără o nuanță confesională.

Darurile Duhului Sfânt sunt daruri, cadouri... pe care Duhul Sfânt ni le dă după cum voiește

„Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care ne dă fiecăruia în parte cum voiește”(1 Corinteni 12:11) nu ca urmare a meritelor noastre, ci în vederea slujirii celorlalți.

O altă categorie de daruri date de Domnul: „Și El a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos” (Efeseni 4:11,12) fac parte din personalitatea noastră, ne caracterizează când ni le însușim, ne ajută să împlinim chemarea care este peste noi, dar toate, fără excepție sunt destinate echipării sfinților ... în vederea slujirii, a extinderii Împărăției.

15) Creat pentru a ne închina Lui, pentru a-L onora pe El, pentru a fi canale ale revărsării gloriei Lui

Verifică dacă te caracterizează:

- o atitudine permanentă de închinare, de adorare

- ai o mentalitate a binecuvântării, nu una a sărăciei

- ai o demnitate divină, ești fiu de Dumnezeu

- închinarea este pentru tine și o armă spirituală; în prezența unei atmosfere de închinare forțele întunericului nu pot rezista

- primești în închinare revelații, gânduri, planuri de la Dumnezeu

16) Creat, echipat, împuternicit, pentru a duce o viață de biruință

Atât în viața de zi cu zi, cât și în confruntarea spirituala în creștere din zilele de pe urmă, zile care preced revenirea lui Hristos, esti chemat sa fii biruitor.

Această asumare înglobează dimensiunea identității divine și a autorității cu care am fost investiți, aceea de a extinde Împărăția Lui și de a confrunta puterile întunericului descătușate și activate la un nivel fără precedent în zilele de pe urmă.

Sunt 2 categorii mari de creștini și implicit de biserici:

a) - creștinul „defetist”, resemnat, retras (retras uneori chiar între zidurile bisericii) așteptând înfrigurat și temător întâlnirea cu Domnul prin trecerea „dincolo”, sau prin „răpire”.

b) - creștinul „victorios” care știind că vremurile sunt scurte își pune în valoare toate resursele, abilitățile, intră în autoritatea care i-a fost dată, iese în afara cadrului bisericesc și se luptă sacrificial pentru extinderea Împărăției, pentru vestirea Evangheliei până la marginea pământului; pentru creștinul victorios, biruitor, câmpul de misiune începe cu casa lui, scara blocului, locul de muncă, oraș, națiune...

Versetele fiecărui creștin din această categorie sunt Marcu 16:17,18 („Iată semnele care vor însoți pe cei ce vor crede: în Numele Meu ...“).

Cu promisiunea că de acolo din cer, de la dreapta Tatălui, El „ne asistă“ ne ajută, lucrează împreună cu noi, ne potențează abilitățile și autoritatea pe care ni le-a dat, întărind cuvântul propovăduit de noi prin semne și minuni (vezi Marcu 16:19,20:„Domnul Isus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălțat la cer și a șezut la dreapta lui Dumnezeu. Iar ei au plecat și au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei și întărea Cuvântul prin semnele care-l însoțeau. Amin“).

17) Rugăciunea ca mod de viață a credinciosului

Ești creat cu capacitatea de a auzi vocea Domnului, („oile Mele aud glasul Meu”), de a acționa călăuzit de El, de a discerne voia Lui într-o lume cu multe alternative, de a rosti voia Lui peste situații și probleme.

Rugăciunea credinciosului este parte din natura lui și poate fi exercitată ca:

- un simplu exercițiu religios

- o formă de comunicare (în ambele sensuri) cu Dumnezeu

- o armă spirituală

- o voce profetică

- un instrument de adorare, mulțumire, laudă

- o rostire aducătoare de viață, de acces în supranatural, de înfăptuire a intervenției Lui miraculoase

18) Poziție divină a fiecărui creștin

- ești creat să fi cap și nu coadă

- ești destinat binecuvântărilor multiple, pentru a fi o sursă de binecuvântări pentru alții

- trăiești în dimensiunea raiului ceresc încă de aici de pe pământ

- tot ceea ce faci și ești este prin har divin, nemeritat

- ești o seminție aleasă

- ești cetățean al Împărăției Lui

- esti o lumină, esti sarea pamântului

19) Ca si copil de Dumnezeu, ești beneficiar unic al legământului cel nou

Legământul cel nou este pus în inima ta de El, încă de la nașterea din nou prin care El îți oferă, ca dar nemeritat, prin har divin, beneficii enorme, statut privilegiat, poziție înaltă.

20) Ca împuterniciți ai Lui, Hristos ne-a oferit cheile Împărăției

Ca o garanție, ca un instrument divin în confirmarea și exersarea autorității primite de la El.

Cheile pot reprezenta:

- acces (în zone, lucrări, teritorii noi)

- protecție

- acces la revelație divină

- capacitate și conștientizare că avem autoritate asupra puterilor întunericului

- acces la resursele Împărăției

21) Creștinul este creat ca să fie ca o sămânță: aduce rod atunci când “moare“

Sunt mai multe moduri în care putem „muri“ aici pe pământ, când firea noastră este răstignită. Iată câteva:

- prin răni din partea celor dragi

- prin abandon fiu, fiică

- când răspunzi cu „har“ unor atacuri sau nedreptăți

- când slujești jertfitor știind că nu vei primi nici o apreciere sau recompensă

22) Dificultăți, întrebări și provocări în înțelegerea identității noastre divine

Te întrebi și mă întreb:

- sunt pe pământ pentru a fi un canal de revărsare a Gloriei lui Dumnezeu?

- sunt adoptat pe viață? Pentru eternitate?

- transferul în Împărăția lui Dumnezeu nu are de-a face cu faptele mele ci cu harul lui Dumnezeu?

- la convertire și în procesul de creștere spirituală să înțeleg că nu este doar un transfer de putere, autoritate ci de activare în interiorul meu a ceva ce există deja acolo, de la crearea mea, și care acum s-a descătușat prin reconectarea cu Dumnezeu?

- acum în noul legământ, Duhul Sfânt este în mine?

- nu sunt fiu de Dumnezeu prin ceea ce fac ci prin ceea ce sunt?

- în umblarea ca fiu de Dumnezeu cel mai mare pericol este mândria, indiferent de manifestarea ei? (să fiu atent la fațetele mândriei: autojustificarea, spirit justiționar, auto-neprihănire, nevoia de semnificație și apreciere, reacție la nedreptate, semenul mai presus decât tine, falsă smerenie, aroganță, forme de abuz spiritual/fizic/verbal)

Concluzii: În finalul istoriei Domnul restaurează toate lucrurile, începând cu restaurarea domniei și autorității Lui asupra întregului pământ, asupra întregii societăți, asupra tuturor zonelor în care operăm. El face acest lucru prin fiecare credincios, prin trupul său, conștientizat cine este în Hristos și care este mandatul divin, individual și comparativ.

El a biruit totul!

Noi trebuie să pășim în teritoriile câștigate de el, să restaurăm autoritatea Lui, temporar și ilegal uzurpată de diavol, să Îl lăsăm să guverneze prin noi.

Și prin aceste rânduri El ne îndeamnă să îndrăznim. El a biruit lumea!

Tudor Pețan,

președinte Alfa Omega TV

Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 12, nr. 6), din noiembrie - decembrie 2022, cu tema „Identitate și autoritate spirituală”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista