Identitatea spirituală

Mitică Iliesi – pastor, Centrul Creștin „Aletheia”, Timișoara

Identitatea este mai degrabă o călătorie decât o destinație. Avem ideea că odată ce ne-am botezat toate lucrurile sunt rezolvate, avem biletul pentru cer și gata intrăm în cer, nu mai avem nici o problemă. Dar Noul Testament arată lucrurile dintr-o perspectivă cu totul și cu totul diferită. În Coloseni capitolul 3, de exemplu, este folosită o metaforă, o imagine foarte frumoasă despre ce înseamnă viața omului și modul în care trebuie să lucreze. Este vorba de un proces prin care noi trebuie să trecem, să ne asumăm identitatea și să lucrăm mai departe împreună cu Dumnezeu.

În Efeseni 2:1 este scris„Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre.” Aceasta este starea majorității. Aceasta este definiția Bibliei vizavi de moarte, și anume, moartea înseamnă despărțire de Dumnezeu. Însă, dragostea lui Dumnezeu ne aduce de la moarte la viață:„Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morți în greșelile noastre, ne-a adus la viață împreună cu Hristos.” În același timp Hristos vine și locuiește în inima noastră, deoarece, El este spirit și eu sunt spirit și El vine și locuiește în spiritul meu. În Romani 6:4 se spune că cei ce s-au botezat în Hristos s-au făcut una cu El în moartea, îngroparea și învierea Lui la o viață asemănătoare cu Hristos. Deci noi în momentul botezului ne identificăm cu Hristos, suntem puși în Hristos. Asta este extrem de important pentru identitatea mea, pentru modul în care umblu cu Hristos, pentru modul în care mă raportez la cei din jurul meu, toate lucrurile acestea sunt în funcție de identitatea mea în Hristos.

Aș folosi doua versete din predica de pe munte. În Matei 5:13-14 Domnul nostru Isus Hristos vorbește despre identitatea fundamentală, cine suntem, și ce trebuie să facem„Voi sunteți sarea pământului…” și „Voi sunteți lumina lumii ….”

Noi trebuie să ne asumăm ceea ce Hristos are pentru noi. În Ioan 1:12 Isus Hristos spune: „celor ce L-au primit le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” Eu sunt copilul lui Dumnezeu și am dreptul acesta. Identitatea este extrem de importantă și trebuie asumată dar nu cu mândrie, cu aroganță sau dintr-o poziție de superioritate, ci venind din poziția de fiu al lui Dumnezeu și făcând ceea ce Isus Hristos a făcut. El nu a venit să I se slujească (Marcu 4:10), ci El să slujească și să Își dea viața ca răscumpărare pentru mulți. Aceasta înseamnă statutul meu de fiu. Sunt fiul lui Dumnezeu, sunt prinț în familia regală a lui Dumnezeu, am autoritate, iar autoritatea mea înseamnă să pot să ajut pe fratele de lângă mine. Adică să folosesc ceea ce am primit din partea lui Dumnezeu pentru că la vremea potrivită vom da socoteală de lucrurile pe care nu le-am făcut și nu le-am întrebuințat. Noi nu suntem ai noștri. Trupul nostru nu este al nostru, timpul nostru nu este al nostru, banii noștri, casele noastre, toate resursele noastre, sunt ale lui Dumnezeu. Noi le administrăm pentru o vreme. Și vine vremea în care fiecare vom da socoteală pentru lucrurile pe care le-am avut și nu le-am folosit.

Când creștinul se naște din nou, Dumnezeu vine și locuiește în inima lui. În 1 Corinteni 12:27 spune că noi devenim templu al Duhului Sfânt. În viața creștinului născut din nou locuiește întreaga Trinitate: Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Când Dumnezeu a spus „să fie lumină” a venit lumina în ființă în întreg universul. Aceeași putere care a adus lumină în întreg universul locuiește în fiecare dintre noi. Avem această autoritate, avem această putere pe care o ducem cu noi în viața de zi cu zi. Când știu cine sunt și ce am, cine poate să stea împotriva mea?

Romani 8:1 spune că nu mai este nici o condamnare pentru cei ce sunt în Hristos. Dacă știu că sunt liber, dacă știu că am autoritate, dacă știu că am tot ceea ce am nevoie, am toate resursele.

Iacov 4:17 spune: „Cine știe să facă bine și nu face, săvârșește un păcat!” Deci dacă știu că am autoritate, am răspunsuri pe care oamenii din jurul meu le caută și eu tac, sunt vinovat. Trebuie să îmi asum autoritatea și poziția pe care o am în Hristos, aceea de fiu al lui Dumnezeu.

În felul acesta eu am în spatele meu autoritatea întregii Împărății a lui Dumnezeu și trebuie să îmi folosesc această autoritate și resursele pe care Dumnezeu mi le-a dat: înțelepciune, cuvânt de înțelepciune, darurile spirituale pe care Duhul Sfânt le aduce în ființa credinciosului.„Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.” În trupul lui Hristos, în Biserică fiecare are o părticică de adus. Fiecăruia i se dă spre folosul altora. Noi trebuie să ne asumăm ceea ce am primit de la Dumnezeu și să punem în folosul celuilalt.

Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 12, nr. 6), din noiembrie - decembrie 2022, cu tema „Identitate și autoritate spirituală”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista