Ce s-a întâmplat cu dinozaurii?

Ce s-a întâmplat cu acei monştri misterioşi care odată cutreierau pământul nostru? Timp de aproximativ 1.600 de ani după săptămâna creaţiei oamenii şi animalele au populat pământul. Apoi a venit Potopul. Dar Dumnezeu Şi-a păstrat creaţia folosind o Arcă ce a salvat atât o familie cât şi fiecare soi de animale care respira aer. După Potop, acest mic grup de oameni şi animale a început să repopuleze pământul, aşa cum plănuise Dumnezeu.

Când au păşit afară din corabie, dinozaurii au văzut o lume cu totul diferită de cea cu care erau obişnuiţi. Şiruri ascuţite de munţi, ca Alpii şi Himalaya, au apărut acolo unde fuseseră munţi mult mai mici înainte. Canioane adânci fuseseră săpate în pământul moale de apa ce se deplasase cu viteză. Aşa s-a format Marele Canion. Întinderile puţin adânci ale oceanelor au devenit bazinele mari din zilele noastre.

Poate că înainte de Potop erau mai multe întinderi de uscat şi mai mult loc pentru plante şi animale. După Potop, plantele nu au mai crescut la fel de mari, şi nu mai erau atât de multe. De asemenea, erau mai puţine mlaştini şi au început să apară deşerturile, aşa că unii dinozauri nu se mai puteau hrăni cu mâncarea lor preferată. Din cauza lipsei de mâncare, unii dinozauri au murit de foame. O dată cu moartea ierbivorelor, au murit şi carnivorele ce se hrăneau cu ele.

Radiaţiile provenite de la soare au început să distrugă fiinţele vii, deoarece razele dăunătoare nu mai erau respinse de învelişul de vapori. Ca rezultat al acestei situaţii, durata de viaţă a plantelor şi a animalelor s-a scurtat încetul cu încetul. Clima pământului s-a schimbat radical după Potop. Nu mai era caldă şi umedă pe tot cuprinsul Globului. Unele zone erau foarte reci. Probabil că unii dintre dinozauri nu s-au putut adapta acestei schimbări şi au murit îngheţaţi de frig.

Se poate ca boli nou-apărute să fi determinat dispariţia atât a dinozaurilor, cât şi a altor animale. Acest lucru se întâmplă şi astăzi. În 1964 o boală numită sifilisul păsărilor a fost adusă în Hawaii din Nepal. Această maladie aproape a dus la dispariţia uneia dintre cele mai neobişnuite specii de păsări din Hawaii: pasărea 'alala. Experţii cred că multe feluri de animale se sting din viaţă în fiecare an, murind de foame, din cauza bolilor, sau a distrugerii oamenilor.

Omul este astăzi cel mai mare ucigaş de animale. Cauzează dispariţia elefanţilor africani omorându-i pe aceştia cu miile pentru colţii lor de fildeş, care sunt transformaţi în bijuterii şi în alte ornamente frumoase. În secolul al 18-lea, păsările o'o au fost ucise în Hawaii, în scopul confecţionării unei pelerine din pene galbene, pentru regele ţării, Kamehameha. Oamenii de ştiinţă mai ştiu de existenţa doar a unei singure păsări'o'o astăzi. Poate că omul a contribuit la distrugerea dinozaurilor vânându-i până la dispariţie cu mii de ani în urmă.

Unii oameni încearcă să ne facă să credem că un obiect uriaş din spaţiul cosmic a aterizat în ocean, cauzând dispariţia unor creaturi marine. Mai spun de asemenea că mai târziu, altceva a lovit planeta noastră, ducând la moartea dinozaurilor. Biblia nu aminteşte acest lucru; în schimb concentrează atenţia noastră asupra celei mai mari catastrofe dintre toate: Potopul din Geneza.

De ce ar crea Dumnezeu un animal atât de spectaculos ca marele dinozaur, doar pentru a-l lăsa să moară? Biblia nu dă un răspuns. Ea spune doar că faptul că Dumnezeu a creat reptilele târâtoare uriaşe arată cât de puternic este El.

Mii de animale–felinele cu dinţii de sabie, mastodonţii, mamuţii, uriaşii leneşi necăţărători, urşii cu faţă scurtă, şi unii lupii înfricoşători–au dispărut. Nu ne gândim prea mult la ele, însă punem multe întrebări legate de dinozauri, deoarece mărimea lor uriaşă ne fascinează.

Încă mai auzim relatări despre dinozauri vii care au fost văzuţi pe pământ. Băştinaşii din Congo, în Africa Central-vestică, descriu nişte creaturi pe care le-au văzut în junglă şi care seamănă cu dinozaurii. În 1977 nişte pescari japonezi au scos din apele Oceanului Pacific de Sud rămăşiţele a ceea ce credeau ei că era o uriaşă reptilă. Trebuie să aşteptăm mai multe indicii ştiinţifice, înainte de a fi siguri de veridicitatea acestor relatări.

Preluat din cartea pentru copii Misterioșii Dinozauri, de Norma A. Whitcomb