Creștinul intelectual - de ce e nevoie ca elevii și studenții să fie formați, și cum își pot menține poziția în fața curentelor ateiste? De fapt, orice creștin ar trebui să știe ce crede și de ce a îmbrățișat creștinismul.

Prof. dr. Iosif Țon vine în ajutorul celor curioși, al persoanelor care vor să rămână fermi în oricare circumstanță. El crede că fiecare persoană, credincioasă sau nu, trebuie să știe ce e o concepție despre lume și viață:  un set de presupozitii (premise, idei de bază, idei axiomatice, care pot fi adevărate, parțial adevărate sau chiar false) pe care le susținem (conștient sau inconștient, consecvent sau inconsecvent) cu privire la structura de bază a lumii noastre. O asemenea concepție trebuie sa răspunda la urmatoarele întrebări:

1. Care este prima realitate - realitatea realmente reală?

2. Care este natura realității exterioare, adică a lumii dimprejurul nostrum?

3. Ce este o ființă umană?

4. Ce se întâmplă cu o persoană la moarte?

5. Cum de este posibil să cunoaștem?

6. Cum știm ce este bine și ce este rău?

7. Care este semnificația istoriei umane?

Sesiunea I. Se dă o luptă pentru mintea ta! Ai nevoie de echipare pentru a nu fi dus „încoace și încolo”. 1951 - epoca de maximă îndoctrinare stalinistă. Cum au reușit creștinii și cei care erau împotriva sistemului de atunci să se ferească de îndoctrinarea socialistă? Apoi: Francis August Schaeffer, „Fuga de rațiune” (Escape from Reason). Unii profesori vin cu mare aroganță la catedră și, în general, așteaptă să repeți ce ți-au zis ei. Dar datele trebuie să fie separate de interpretare. Aceleași date științifice pot fi interpretate în mai multe moduri. Cunoscând aceste lucruri, nu te vei mai simți intimidat de profesori și vei primi o nouă libertate.

Sesiunea a II-a. Scurtă incursiune în istoria științei moderne, cu o introducere despre 4 personalități care au bazele acesteia: Francis Bacon, Robert Boyle, John Newton, Antoine Lavoisier. Prof. dr. Iosif Țon pornește de la modernitate, trecând apoi la postmodernitate, prezentând informații despre știință. În plus, profesorul vorbește despre teoria Big Bangului, noțiunile de microcosmos și macrocosmos, haos vs. predictibilitate, principiul cauză-efect , teoria stringurilor (corzilor) etc.

Sesiunea a III-a. Intelectualul creștin este omul care știe care sunt concepțiile despre lume și viață. Există cel puțin 9 concepții despre lume și viață. Un intelectual creștin trebuie să cunoască ce gândesc ceilalți. În plus, un intelectual creștin este cel care poate diferenția datele unei discipline de interpretarea datelor, care se face în lumina concepției despre lume și viață a cuiva. O altă idee: un intelectual creștin nu se lasă intimidat de știință. Un intelectual creștin a integrat concepția despre lume și viață cu datele meseriei lui sau a științei pe care o studiază. El gândește ca un creștin și la biroul lui, e creștin în fiecare aspect al vieții.

Sesiunea a IV-a. În sesiunea de față se vorbește despre Friedrich Nietzche, un om „superinteligent” și gândirea nihilistă. Logica lui e o logică de fier, greu de combătut. Prof. dr. Iosif Țon analizează 3 afirmații importante: 1.„Materia e tot ce există”. 2.„Întregul cosmos e operează prin uniformitatea cauzei și a efectului, într-un sistem închis”. 3. „Ființele umane sunt doar niște organisme sau niște mașini foarte complicate, ale căror personalități nu sunt decât o funcție a unor proprietăți fizice și chimice”. Către final, este prezentată o problemă sensibilă: măcelul din cel mai civilizat continent al lumii. Cum s-a ajuns ca cele mai cultivate popoare de pe planetă să se măcelărească între ele în cel mai barbar mod?

Sesiunea a V-a.  Despre panteism, New Age și postmodernism: scurtă prezentare, de ce e important să le cunoaștem și de ce nu e bine să le îmbrățisăm.

Etimologia termenului „panteism”: „theos” (dumnezeu) + „pan” (tot). Aceasta înseamnă că dumnezeu e tot, toți suntem dumnezei - un concept panteist, care se trage din religia hinduistă. Hinduismul a venit în Europa pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când mai ales în Germania au fost traduse cărți hinduiste. Filosoful german care a îmbrățișat hinduismul și l-a prezentat europenilor: Schopenhauer. Insipirat de acest filosof, un român, Mihai Eminescu, a popuarizat hinduismul în poeziile și în articolele lui. Fiindcă are legătură cu panteismul, este important să știm care a fost reacția lui Nietzsche la ateismul secolului al XIX-lea. În general, în ateism nu poți sta mult, deoarece te lasă cu un gol și simți nevoia să-l umpli cu ceva. De aceea, pentru mulți europeni, panteismul a început să aibă o forță specială de atracție .

Care e esența panteismului aflăm printr-o scurtă ilustrație: dintr-un ocean infinit se ridică un strop de apă, care plutește prin nori. E singur, nu se simte bine așa, și dorește să se scufunde din nou în marele ocean, să-și piardă individualitatea, redevenind parte dintr-un întreg. Ideea de bază a panteismului este că individualizarea, personalizarea sunt greșite, reprezintă un mare rău. Prin urmare, oamenii trebuie să se integreze în neant, să ajungă la nirvana. Tot în acest curent se introduce ideea de reîncarnare. Șirul reîncarnării poate fi întrerupt prin desființarea persoanei, prin pierdere în absolut.

Scopul final al yoga e stingerea personalității umane, dar acest lucru nu-l afli decât mai târziu, când ești prins în „ghearele sistemului”. Sistemul lui Dumnezeu e conceput ca un mediu în care să îți poți dezvolta potențialul, potențial pe care nici nu-l poți bănui, și în care se dorește totala ta împlinire. Tu alegi dacă vrei să fii o persoană împlinită sau să fii un om depersonalizat.

Ascultă în continuare pentru a afla cum stau lucrurile cu New Age și postmodernismul?

Sesiunea a VI-a. Ateismul ca gândire „științifică” a apărut în Franța, pe la 1750, odată cu Iluminismul. Dar ateilor le era foarte dificil să explice apariția lumii. Părea că dificultatea a dispărut odată cu lansarea „Originii speciilor”, scrisă de Charles Darwin, în 1859. El spunea că lucrurile au evoluat de la simplu la complex, chiar și înainte de apariția vieții, totul formându-se printr-un proces de evoluție. Brusc, toată lumea academică a îmbrățișat teoria evoluției... Pentru fiecare carte ce propune o iee, o teorie, există multe alte cărți care o demontează. Nu te lăsa bătut ușor, renunțând la credință, continuă să cercetezi.

Sesiunea a VII-a. Care este concepția creștină despre lume și viață? Ce înseamnă să fii creștin? Cum trebuie să trăiască o persoană care Îl cunoaște pe Dumnezeu și L-a ales pe Isus ca Domn și Mântuitor? Ce legătură este între adoptarea credinței în Dumnezeu și viața cotidiană?

Sesiunea a VIII-a. De ce există RĂUL? Conform Bibliei, răul este produsul diavolului, pe care Domnul Isus îl numește „cel rău”, „ucigaș”, „cel mincinos”. Dumnezeu ne-a creat ca El, pentru a fi compatibili să trăim cu Sfânta Treime. Dar ne-a creat PERSOANE, ceea ce presupune că suntem liberi să alegem. Îl putem accepta pe El sau Îi putem întoarce spatele. Dumnezeu a stabilit o serie de legi și pentru diavolul. Dumnezeu nu poate smulge pe cineva de la diavolul, dacă persoana respectivă a ales să fie a celui rău. Dumnezeu nu-și calcă propriile hotărâri, nu înclacă dreptul diavolului de a avea oameni în posesia lui. Totuși, Dumnezeu dorește să fii al Lui chiar și după ce tu l-ai acceptat pe satana. Care e scopul lui Dumnezeu pentru tine? Cum știm ce e bine și ce e rău? Ce e caracterul și de ce nu se formează „în puf”?

Sesiunea a IX-a. Sesiunea începe cu o reafirmare a importanței cunoașterii concepțiilor despre lume și viață și a asumării uneia. Dacă nu le cunoști, călătorești printr-o pădure fără cărări. Dacă le știi, te poți orienta bine în viață. Dacă treci la următorul nivel și stăpânești concepția creștină despre lume și viață, ești cu adevărat înzestrat. Știi de ce le respingi pe celelalte și de ce ai îmbățișat creștinismul, care te împlinește, pentru care merită să trăiești și chiar să mori. Dacă nu ai o credință pentru care merită să mori, nu ai o credință vrednică de păstrat.

În primul rând, trebuie să înțelegem ce fel de Dumnezeu avem. E un Dumnezeu care ni se revelează, Îl cunoaștem fiindcă El ni se descoperă, nu e creat de noi. Trinitatea reprezintă trei persoane într-o relație perfectă, care au făcut un plan de a-și lărgi cercul. Au zis: „să facem și alte persoane ca Noi, să le educăm, să formăm în ele caractere ca ale Noastre și să le învățăm să relaționeze ce Noi”.

Dumnezeu ne-a creat PERSOANE. Ce înseamnă aceasta și de ce e important că am fost creați persoane?

Sesiunea a X-a. Să vorbim despre Oscar Wilde, scriitorul englez care, printre altele, a scris opera epică „Portretul lui Dorian Grey”. Eroul romanului e un tânăr pur și foarte chipeș, care începe să decadă după ce merge în Londra. Uitându-se într-o zi în oglindă, observă ceva ciudat: înfățișarea i se schimbase... în rău. Pe chip i se citeau trăsăturile negre ale caracterului său pătat de răutate. A încercat și a reușit pentru o perioadă să își ascundă adevăratul eu, însă și-a adus singur sfârșitul într-un mod misterios, încercând să distrugă un tablou...