Cunosc un creștin ce numește locul de muncă: „scârbici”. E o  perspectivă asupra muncii ce apare des, variind de la scârbă la indiferența „timpul trece, leafa merge”. 

Creștinii au avut mai multe abordări legate de profesie. Una din ele, bine intenționată, dar nu foarte bună, era să scape cât mai repede de la lucru ca să meargă la biserică. Serviciul era un rău necesar, pe care îl îndurau fără mare interes pentru salar, mai ales dacă munca era plictisitoare și repetitivă. O altă abordare distorsionată era să lucreze cu dedicare, dar separând valorile creștine de muncă. Mai exact, credința e ok la biserică, dar în profesie „nu am mamă, nu am tată”, „dai din coate”, etc. Nu e mare diferență între acești creștini și cei nereligioși, lipsa de integritate fiind comună. De obicei, ei se justifică similar cu argumentul că „așa merg lucrurile în România, așa face toată lumea”. 

Lipsa de integritate, corupția, e ceva generalizat în România. Ea are forme mari: contracte pe șpagă, fraude cu fonduri UE, abuz în serviciu și altele de care ne îngrozim la știri. Ea are și forme mici, ca mita pe care o dai în spital sau la funcționara unei instituții de stat, sau ca înțelegerea cu patronul ca să-ți dea salariul minim pe economie „pe hârtie”, iar restul „la negru”. Poate, întrebat „cu factură, sau fără?”, ai ales varianta „fără”, mai ieftină, pe ideea că, da, fentezi statul, dar oricum el te fură înapoi prin taxe... 

Corupția endemică stă la rădăcina unei alte drame: emigrația. Da, se pleacă din țară și pentru a câștiga bani de o casă sau o mașină. Dar un tânăr pleacă și pentru că simte că îl sufocă sistemul corupt și vrea altceva, motivație prezentă la cei bine educați și buni profesioniști, esențiali pentru viitorul bun al societății.

Oricâte forme ar lua corupția, problema e pe fond aceeași: lipsa integrității în domeniul muncii. Totdeauna, scopul e „fentarea” sistemului, pentru avantaje personale. Însă, dacă nu te poți aștepta la altceva de la un ateu ce crede în principiul evoluționist al supraviețuirii celor mai puternici, de la un creștin care crede într-un Dumnezeu drept și iubitor, ai așteptări diferite. 

Poți fi creștin și să fentezi statul prin a nu tăia factură, a întocmi acte neconforme cu realitatea, sau a te comporta nedrept cu angajații tăi? Poți fi creștin și să îți fentezi patronul, „frecând menta” la lucru și primind salariul, sau decontând cheltuieli fictive? Probabil că poți, dar faci un deserviciu enorm Împărăției lui Dumnezeu. Foarte probabil, prin lipsa integrității tale, ești o pricină de poticnire pentru alții, pentru că ei nu pot vedea lumina Evangheliei de murdăria corupției tale, fie ea mică sau mare.

Și dacă nu vei fi prins niciodată cu ce ai făcut, nu vede Dumnezeu toate lucrurile? Iar faptul că un creștin recurge la mijloace nedrepte pentru a avansa nu arată că el nu are încredere în Dumnezeu să-i deschidă El drum, prin binecuvântare și corectitudine? 

Fără dubiu, „munca la alb” și integritatea te vor costa bani, iar cel care va fenta sistemul va câștiga mai bine decât tine. Fiind integru, probabil vei pierde bani, oportunități de avansare, vei pierde multe. Aparent. Dar sunt acestea tot ce contează? Oare principiile lui Dumnezeu, Cel care ne iubește și ne dă valoare inestimabilă, nu valorează mai mult decât un TVA sau un CASS „economisit”, adică furat de la stat?

Creștinismul nu e un set de reguli ci, pentru Dumnezeu, creștinul face toate lucrurile. Dacă Îl iubești pe Dumnezeu, aderă la ceea ce e prețios pentru El. De aceea, dacă nu ai fost integru în munca ta, dacă ai făcut lucruri nepotrivite, te încurajez să nu le mai faci, ci să te încrezi „pe bune” în Dumnezeul cel Drept, în toate domeniile vieții tale, inclusiv profesia. Să fie factură, să fie totul la alb, să faci toate bine. Biblia spune simplu: „Cine fura, să nu mai fure, ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit” (Efeseni 4:28). 

Pe viitor, încrede-te în El, nu în metodele omenești de a „rezolva” lucrurile. „Unde e comoara ta, acolo e și inima ta”. Fii integru la muncă, fă ceva de calitate și când nu te vede nimeni, ajută-ți colegii, prezintă Evanghelia, respectă-ți cuvântul, muncește echilibrat și ai grijă la mirajul banilor, fă totul ca pentru Dumnezeu și pentru El. Și dă-i șansa Lui să te promoveze, să-ți dea favoare față de șef, să binecuvânteze afacerea ta. 

Prin lumina și sarea creștinilor integri, Evanghelia poate transforma o țară coruptă. Și nu e evident că România strigă după integritate în sfera publică? Nu ai dori să fim, zilnic, răspunsul?

Sorin Pețan,
Redactor, Alfa Omega TV Magazin