Munca - la început 

1. Dumnezeu a fost prima persoană care a lucrat. Dumnezeu a lucrat creând universul, pământul și omul. Dumnezeu a creat omenirea – bărbat și femeie – după propriul Lui chip, făcându-l cununa creației! [Geneza 1:1, Geneza 2:2, Geneza 1:26]

2. Dumnezeu a sădit o grădină și l-a „pus” pe om în ea. A fost stabilită o zonă în care omul urma să locuiască și în care își putea exprima creativitatea. [Geneza 2:8]

3. Munca a fost concepută ca o plăcere înaintea Domnului. Într-un mediu paradiziac – unde creativitatea produce scop, pace și bucurie.

4. La început, munca era bună și onorabilă în ea însăși – însemna a face ceva pentru cineva. Era o activitate satisfăcătoare, realizată împreună cu Dumnezeu, nu o trudă executată exlusiv prin puterea omului. [Proverbe 8:29]

Munca - a devenit sclavie

1. Căzând, mâncând fructul interzis, omul a ales independența față de Dumnezeu, iar o consecință a fost transformarea muncii în sclavie! „În sudoarea feței tale să-ți mănânci pâinea...” [Geneza 3:2-5, 19]

2. Creația întreagă suspină și suferă, așteptând descoperirea fiilor lui Dumnezeu [Romani 8:19, 22]. Creația tânjește să fie eliberată de sclavia corupției și să experimenteze libertatea copiiilor lui Dumnezeu, adică restaurarea lucrurilor la starea lor inițială. [Romani 8:18]

Munca - răscumpărată în Hristos

1. Prin moartea și învierea lui Isus Hristos, Dumnezeu ne-a pus la dispoziție o cale de a ne întoarce la părtășia desăvârșită cu Dumnezeu – inclusiv în activitățile noastre zilnice. Crezând în inimile noastre în Isus Hristos suntem socotiți neprihăniți și, mărturisind cu gura, suntem salvați – născuți din nou – de o viață lipsită de sens și de muncă istovitoare. Dumnezeu ne-a eliberat de sub puterea întunericului și ne-a mutat în Împărăția Fiului dragostei Lui – în Împărăția lui Dumnezeu. [Romani 10:9, Coloseni 1:13]

2. Prin Hristos, Dumnezeu a răscumpărat TOTUL – chiar și munca noastră. Există temeiuri juridice în vederea unei munci reconciliate și restaurate împreună cu Tatăl, prin Isus Hristos, și în puterea Duhului Sfânt. [Coloseni 1:20, 2 Corinteni 5:17-18]

Munca – a administra și a dezvolta, în co-creație cu Dumnezeu

1. Omul a fost creat să co-creeze. Misiunea omului a fost să co-creeze cu Dumnezeu, în baza unei relații desăvârșite cu Dumnezeu. Munca era practică și organizată; de exemplu, Adam a dat nume tuturor animalelor [Geneza 2:20], iar, azi, oamenii de știință au descoperit fotonii.

2. Dumnezeu i-a dat omului două porunci practice: Să cultive, să păzească, să îngrijească și să se bucure de creație. [Geneza 2:15] Să se înmulțească și să umple pământul. [Geneza 1:27-28]

3. În grădină, munca era prestată pentru slava lui Dumnezeu. Prin acest lucru, ne îndepărtăm de centrarea pe sine însuși și creem (servim/producem) lucruri de care alți oameni au nevoie [Coloseni 3:17]

Munca – are un scop e în conformitate cu un plan

1. Dumnezeu vrea să se folosească de munca noastră și de viața profesională pentru scopurile Lui. Isus a intrat în Ierusalim călărind un măgar, un animal de povară. Măgarul ilustrează munca unei vieți de sclavie de care am fost eliberați pentru a-I sluji Domnului. Astfel, Isus se poate servi de „măgarii” noștri, manifestând Împărăția lui Dumnezeu în zilele noastre. [Matei 21:1-2]

2. Domnul are un plan pentru noi – conform chemării pe care ne-a făcut-o. [Romani 8:28, Psalmul 139:16] Ne-a echipat pentru scopul și misiunea ce trebuie îndeplinite. [Romani 12:6-8]

3. Domnul îi folosește pe cei ce sunt ai Lui să stea în spărtură (asumându-și responsabilitatea) pentru lucrurile la care El a răspuns deja cu „Da” [adică voia Lui]. Adevărul menționat este valabil pentru chestiunilie importante din viața profesională și din societate. În acest fel, binecuvântarea pe care o oferă celor ce sunt ai Lui devine o binecuvântare pentru alți oameni, la locurile de muncă, în orașe și națiuni. [Ezechia 22:30, Ieremia 29:7-11]

Munca - o chemare sfântă și o slujire permanentă a Lui Dumnezeu

1. Fiecare credincios are o chemare și o trimitere – un plan unic. [Psalmul 139:14-16, Romani 8:28-30]

2. Toate activitățile și sarcinile din Împărăție reprezintă o slujire permanentă a lui Dumnezeu. Se aplică fiecărei munci, indiferent de natura ei. [Preoția împărătească din 1 Petru 2:9]

3. Nu există muncă seculară în Împărăția lui Dumnezeu. Munca în sine este spirituală și o slujire perfect satisfăcătoare, îndeplinită în părtășie cu Dumnezeu. [Coloseni 3:17]

Munca - o slujire înaintea lui Dumnezeu.

1. Munca este o slujire înaintea lui Dumnezeu. [Geneza 1:26-28, Romani 12:1-2]

2. Munca este o închinare în fața lui Dumnezeu. E o mulțumire adresată lui Dumnezeu din inimă pentru personalitatea, darurile și talentele pe care ni le-a dat, ca prin ele să ne exprimăm scopul creativ.

3. Suntem chemați să privim munca drept o bucurie și o plăcere înaintea lui Dumnezeu. E vorba de faptul că am primit privilegiul de a trăi într-o relație desăvârșită cu Domnul.

Munca - o mireasmă a Împărăției lui Dumnezeu

1. Împărăția lui Dumnezeu se manifestă atunci când credincioșii vor să fie sub autoritatea lui Dumnezeu. Oamenii lui Dumnezeu [ecclesia] au oportunitatea de a primi, prin credință, restaurarea vieții profesionale prin puterea Duhului Sfânt. [Efeseni 1:7-12]

2. Suntem chemați să manifestăm speranța născută din restaurarea completă. E o „avanpremieră” a gloriei care va veni. [Efeseni 1:12] Suntem chemați să trăim în lume, dar nu să facem parte din ea, ci să fim sare și lumină! [Matei 5:16]

3. Prin credința în Isus Hristos, Dumnezeu oferit fiecărei ființe umane o grădină pe care să o păzească și să o îngrijească. Este un loc în care ne folosim talentele și darurile, în care putem aduce o contribuție folositoare, fără ca vreuna dintre părți [noi sau creația] să se epuizeze.

4. Există o dimensiune a gloriei care înglobează toată munca din Împărăția lui Dumnezeu. Este o „mireasmă” a Regelui care va veni și o mărturie despre El susținută fără cuvinte.

Munca - o umblare prin credință

1. Avem o viață liberă în Duhul Sfânt. Biblia spune: „(...) nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu - zice Domnul oştirilor”. (Zaharia 4:6) Firea – propriile ambiții, eforturi și raționamente fără El – nu își au locul.

2. E vorba de o umblare în credință împreună cu Domnul și de a construi pe stâncă. Înseamnă să auzim ce ne spune Domnul și să ne supunem Cuvântului Său. [Matei 7:24-26]

3. Toate lucrurile născute de Dumnezeu au capacitatea de a se înmulți. Așteaptă-te ca munca ta să se dezvolte asemenea grăuntelui de muștar, deoarece are viață. [1 Ioan 5:4]

Munca - bazată pe „Da”-ul lui Dumnezeu

1. Dumnezeu are un „Da” și un „Amin” pentru tot ce ține de muncă și viață. Prin Isus Hristos, Dumnezeu a rostit „Da” și „Amin” referitor la munca noastră. [2 Corinteni 1:20]

2. Dumnezeu are o soluție [Da] la fiecare problemă umană aflată în Isus Hristos. Problema e că soluția e „ascunsă” în Hristos, fiind accesibilă doar prin credința în El și prin călăuzirea Duhului Sfânt. [2 Corinteni 1:20]

Munca - în odihnă, prin credință

1. Cu ajutorul Domnului, putem lucra în odihnă. Conform celor scrise în Evrei, putem intra în odihna lui Dumnezeu, lucrând din acea poziție. [Evrei 4:3, 9-10]. Să aruncăm poverile noastre asupra Domnului, care a promis să ne poarte de grijă. Jugul Lui este bun, iar sarcina Lui, ușoară! [Psalmul 55:22, Matei 6:25-34, Matei 11:30]

2. Dacă nu zidește Domnul o casă, degeabă lucrează cei care o construiesc, dacă nu păzește Domnul o cetate, degeaba veghează cei ce o păzesc... Dumnezeu oferă somn celor iubiți de El [înseamnă a umbla în odihnă, nu prin propria putere, care presupune efort și stres]. [Psalmul 127:1-2]

3. Când facem ce am fost destinați – adică atunci când facem ceea ce suntem, în loc să fim ceea ce facem, călătoria noastră cu Domnul va fi mai ușoară. Ne odihnim în ceea ce privește rezultatele muncii noastre. Prin urmare, nu suntem leneși sau inactivi, dar Domnul este Cel care oferă roadele, rezultatele activității.

Munca - atunci când Dumnezeu „Furnizorul” și Angajatorul nostru

1. Când căutăm întâi Împărăția lui Dumnezeu, vom primi toate celelalte lucruri de care avem nevoie. În Împărăția lui Dumnezeu, munca nu presupune direct un salariu sau o plată. Lucrăm prin credința în Dumenzeu și credem că promisiunile Lui sunt adevărate. [Matei 6:25-34]

2. Scriptura ne mai spune că lucrătorul este vrednic de plata sa. [Luca 10:7, 1 Timotei 5:18]. În plus, Dumnezeu afirmă că cei care nu lucrează nu ar trebui nici să mănânce. Totuși, această observație ar trebui văzută numai din perspectiva în care munca înseamnă „a face ceva pentru cineva”, și nu e o muncă obișnuită, remunerată.

Munca - produce maturitate și sfințire prin mila și grija Lui

1. Dumnezeu își revendică întreaga creație și vrea să o restaureze. Aici ești inclus atât tu, cât și viața profesională. El ne aduce la capătul puterilor prin diverse teste și încercări, ca astfel ceea ce facem și suntem să vină prin Duhul Sfânt. Ne reînnoiește, ca roada Duhului să devină vizibilă în viețile noastre. Acolo unde e Duhul Domnului, e libertate! [2 Corinteni 3:17, Galateni 2:20]

2. Încercările prin care trecem reprezintă modul prin care Dumnezeu asigură calitatea vieții și a muncii noastre – prin moarte, suntem aduși la viață! Dumnezeu folosește același tipar ca în cazul lui Avraam, care a fost circumcis în carnea lui drept semn al legământului. Chemarea lui era să devină tatăl multor neamuri. Numai după circumcizie a putut să ducă mai departe sămânța prin care i s-a născut fiul promis – Isaac [Geneza 17:1-14]. Asemenea lui Avraam, toți vom fi circumciși în domeniul chemării noastre, cu mențiunea că, în Noul Testament, e vorba de o circumcizie a inimii. [Galateni 5:6]

Un material al International Christian Chamber of Commerce, la care Alfa Omega TV subscrie. Tradus cu permisiune. Vă încurajăm și pe dvs să vă trăiți credința la locul de muncă, în fiecare zi.