Căsătoria și familia - 5. Așteptările oamenilor de la căsătorie
Oricine se căsătoreşte, intra în relaţia de căsnicie cu anumite aşteptări care provin din mai multe surse precum: părinţii, valori, societatea, cărţile, personajele pe care le luam drept model de viaţă şi propriile noastre idei (= bagajul cultural).
Este foarte important să ne facem timp să vedem care sunt aceste aşteptări, care dintre ele pot fi satisfăcute, care sunt realiste şi ce facem atunci când lucrurile nu merg conform aşteptarilor noastre.
Exerciţiu: Enumera 20 de aşteptări pe care le vei avea de la soţul/soţia ta!
Exemplu: Soţia: – să mă însoţească acasă la părinţii mei ori de cate ori merg acolo;
- să fie preot în casă;
- să petreacă sâmbetele acasă şi nu la pescuit, etc.
Soţul: – să mă întâmpine la uşă când sosesc acasă;
- să fie întotdeauna acasă;
- să se ocupe de mine şi să aibă relaţii sexuale ori de câte ori vreau eu.
În ce fel ar fi afectată relaţia voastră de căsătorie dacă una sau mai multe din aşteptările tale nu ar fi împlinite?
Ar fi bine să vă rugaţi partenerul să facă şi el o listă cu aşteptările lui/ei, după care să o discutaţi împreună şi să vedeţi în ce fel v-aţi putea împlini aceste dorinţe.
Chiar dacă toate cuplurile visează la o viaţă de căsătorie lină, fără schimbări sau ajustări majore, realitatea este că aproape toate cuplurile trec prin cel putin 3 stadii ale căsniciei:
1. Euforia: în al 9-lea cer, perfect, exact cum trebuie, pentru totdeauna, îndrăgostiţi lulea, idolatrizare, ameţiţi, fascinaţi, fermecaţi, captivaţi, extaziaţi, încântaţi, preocupaţi, în sfârşit...
2. Revenirea la realitate: supăraţi, groaznic, total greşit, renunţ, răniţi, dezamăgiţi, zdrobiţi, iritaţi, nenorociţi, împovăraţi, incomodaţi, amărâţi, prinşi în laţ, nu vom reuşi niciodată...
3. Maturitatea: cu picioarele pe pământ, am nevoie de tine, cum vezi tu lucrurile?, hai să rezolvăm problema, te voi ajuta, încurajare, unitate, împrospătaţi, mulţumitori, liberi, încrezători, prietenoşi, în dezvoltare, împreună putem reuşi...
Stadiul 2 este determinat şi agravat deseori de:
- Neîmplinirea aşteptărilor şi nevoilor celor doi;
- Lipsa comunicării în familie;
- Anumiţi duşmani ai iubirii.
1. Nevoile de baza ale oricărui om (Abraham Maslow):
- Nevoi fiziologice: hrană, apă, oxigen, odihnă...
- Nevoia de siguranţă: un mediu sigur, protecţie...
- Nevoia de iubire şi apartenenţă: relaţii pline de afecţiune...
- Nevoia de respect: recunoaşterea valorii proprii
- Nevoia de dezvoltare a propriei persoane: nevoia de a atinge potenţialul maxim, de a deveni o persoana completă, creativă.
În general, primele două nevoi sunt împlinite de către soţi, însă aceştia eşuează în împlinirea celorlalte.
Nevoile fundamentale ale soţiei:
- o soţie are nevoie de cineva care să o înţeleagă; soţilor, purtaţi-vă cu înţelepciune!
- o soţie are nevoie de cineva care să o accepte aşa cum este ea; soţilor, nu o comparaţi cu alta, recunoaşteţi-i dreptul de a fi unică!
- o soţie are nevoie de cineva care să o îngrijească; soţilor, oferiţi-i iubire şi grijă!
- o soţie are nevoie de cineva care să demonstreze forţă şi înţelepciune în călăuzire (1 Petru 3:7);
- o soţie are nevoie de cineva care este fidel (Cant. c. 8:6).
Nevoile fundamentale ale soţului:
- un soţ are nevoie de cineva care să depindă de el; soţiilor, nu folositi tactici de manipulare prin care să îi subminaţi autoritatea!
- un soţ are nevoie de cineva care să-l accepte aşa cum este; soţiilor, nu vă criticaţi soţul în faţa altor persoane!
- soţul are nevoie de cineva care să-l încurajeze şi să-l susţină; soţiilor, fiţi aliate şi ajutor potrivit pentru soţul vostru!
- un soţ are nevoie de feminitatea soţiei în atmosfera căminului conjugal; soţiilor, transformaţi căminul vostru într-un colţ de rai!
- un soţ are nevoie de cineva care este fidel (Prov. 31:10, 11).
Soluţie: Pentru împlinirea acestor nevoi, practicaţi cele 5 limbaje ale iubirii – timp de calitate, acte de slujire, cuvinte de apreciere, atingerile, cadourile („Cele 5 limbaje ale iubirii” de Gary Chapman).
2. Lipsa comunicării
„comunicarea este pentru iubire ceea ce este sângele pentru viaţă”[3]. (vezi capitolul Comunicarea...)
3. Anumiți dușmani ai iubirii:
a. PRETENŢIILE EGOISTE = a pretinde celuilalt să facă anumite lucruri în folosul tău şi în detrimentul lui; eventualul refuz e urmat de ameninţarea cu aplicarea vreunui fel de pedeapsă. Acestea nu rezolvă problemele din căsnicie, ci duc la dezvoltarea resentimentelor şi reacţiilor adverse din partea celui folosit.
Sugestii:
- Folosiţi practica acordului comun, pentru că tot ceea ce faci tu sau partenerul tău îl va afecta pe celălalt – fie va umple, fie va goli „rezervorul” iubirii voastre. De aceea, e foarte important să ai în vedere rezultatul acţiunilor tale – adaugă sau scad din depozitul iubirii?
- Nu pretinde, ci solicită cu consideraţie; ţine cont de sentimentele celuilalt şi fii dispus să accepţi si un „nu” ca răspuns. Astfel, soţul/soţia ta va vedea că sentimentele lui/ei contează pentru tine.
b. REMARCILE NERESPECTUOASE = încercări de a „îndrepta” / corecta atitudinile, convingerile şi comportamentul celuilalt prin impunerea propriului punct de vedere prin predici, ridiculizări, critici, ameninţări sau alte mijloace asemănătoare.
Chiar dacă cel care le foloseşte este convins că o face urmărind binele celuilalt şi corectarea lui, gândindu-se chiar că acesta ar trebui să-i mulţumească pentru asta, rezultatul e totdeauna acelaşi: nivelul rezervorului de iubire al partenerului scade considerabil, pentru că lipsa de respect răneşte întotdeauna.
Sugestii:
- Arată respect pentru opiniile şi modul partenerului tău de a face lucrurile. Dacă este diferit de al tău, nu înseamnă automat că este şi greşit. Chiar dacă vezi nevoia de schimbare, discută orice problemă fiind dispus să-ţi schimbi punctul de vedere.
- Nu ridiculiza niciodată! Acest obicei este foarte periculos – îl răneşte pe celălalt, îl poate face să răspundă cu aceeaşi monedă, fapt ce agravează lucrurile, iar rezultatul final este din nou deteriorarea relaţiei voastre.
- Nu căuta să câştigi bătălia pierzând războiul! O parte importantă a dragostei romantice este sprijinul şi încurajarea pe care cei doi şi le acordă. Remarcile nerespectuoase au efectul contrar.
c. IZBUCNIRILE DE FURIE = încercări deliberate de a-l răni pe celălalt din pricina mâniei, de regulă sub forma atacului verbal sau fizic. Ele urmăresc, de obicei, să-l înveţe pe celălalt o lecţie sau să-l pedepsească pentru un anumit comportament. În spatele acestor izbucniri se află dorinţa de a controla. Atunci când celălalt nu face ce se aşteaptă de la el (pretenţie egoistă) urmează o astfel de reacţie ca formă de răzbunare. De regulă, cel care se manifestă aşa se justifică spunând că celălalt l-a făcut să-şi piardă cumpătul.
Mânia nu face dreptate, ci provoacă numai durere şi suferinţă!
d. LIPSA SINCERITĂŢII =ascunderea anumitor aspecte legate de sentimente, experienţele trecute, activităţile prezente, planurile de viitor.
În căsnicie este esenţială o sinceritate deplină faţă de celălalt, dintr-o varietate de motive:
- oferă o hartă a drumului pentru ajustările / adaptările necesare în căsnicie; problemele pot fi identificate uşor şi – dacă cei doi au învăţat cum să le abordeze – pot fi rezolvate imediat. Lipsa de sinceritate poate ascunde şi problema şi soluţia. Rolul sincerităţii este acela de a dezvălui situaţia reală şi, cu cât o cunoşti mai bine, cu atât îl înţelegi mai bine pe celălalt. Cu cât îl înţelegi mai bine, cu atât este mai probabil să găsiţi mai repede soluţia problemei.
- împlineşte o nevoie emoţională importantă. Unul din motivele pentru care îndrăgim o persoană este tocmai faptul că este deschisă şi sinceră cu noi.
- absenţa sincerităţii afectează relaţia, pentru că soţul minţit va fi ofensat şi rănit, ceea ce va duce la diminuarea nivelului rezervorului lui de iubire.
Motivele nesincerităţii:
- Protecţia celuilalt – încercarea de a-l proteja pe celălalt de durerea cauzată de critică.
Ex. El munceşte mult, lipseşte de acasă; ea suferă, dar nu se plânge, motivând că el o face pentru a avea grijă de familie → el nu ştie că ea e afectată→ ea îi respinge avansurile, el pretinde că înţelege că ea e obosită, dar e frustrat→ ambii golesc rezervorul celuilalt.
- Apărarea propriei imagini.
- Evitarea unor probleme cauzate de anumite acţiuni.
Poate fi sinceritatea un duşman al iubirii? Nu ea în sine, ci modul în care e exprimată. Felul în care exteriorizăm ceea ce simţim poate lua forma unor duşmani ai iubirii – izbucniri de furie, remarci nerespectuoase, pretenţii egoiste.
Ex. „Mă deranjează că lipseşti seara de acasă” (exprimare sinceră a sentimentelor) versus „Dacă nu stai seara acasă, o să găsesc pe cineva cu care să-mi petrec timpul” (pretenţie egoistă).
Exprimarea adevărului trebuie făcută aşa încât să informeze, fără să producă răni inutile!
e. OBICEIURILE ENERVANTE = repetarea unui tip de comportament care îl irită pe celălalt.
Când cineva face un lucru care ne displace, mai ales dacă i-am spus că ne deranjează acel lucru şi el continuă să-l facă, îl considerăm lipsit de consideraţie; însă atunci când comportamentul nostru îi deranjează pe alţii, considerăm că avem dreptul să persistăm şi să pretindem ca ceilalţi să se adapteze. Argumentul celui în cauză e: „Nu urmăresc să-l irit pe celălalt. Pur şi simplu sunt eu însumi. El/ea ar trebui să mă accepte aşa cum sunt. Dacă el/ea aşteaptă ca eu să mă schimb, înseamnă că nu mă iubeşte cu adevărat.” Dar, uneori nu vrem să renunţăm la asemenea obiceiuri pentru că ne pasă prea puţin de sentimentele celuilalt.
E important să vedem lucrurile prin ochii partenerului nostru!
- un cuplu care vrea să-si menţină relaţia de dragoste, trebuie să acorde mare atenţie efectului pe care comportamentul fiecăruia îl are asupra celuilalt, pentru că acesta va afecta relatia lor de iubire.
- deşi nu sunt considerate la fel de grave ca şi izbucnirile de mânie, de exemplu, totuşi obiceiurile enervante pot avea un efect chiar mai grav asupra relaţiei, pentru că ele intervin mereu – zi după zi, săptămână după săptămână, lună după lună → încet, dar sigur, ele secătuiesc rezervorul iubirii.
f. COMPORTAMENTUL INDEPENDENT = comportamentul partenerilor care acţionează ca şi cum celălalt n-ar exista.
Căsătoria este un parteneriat şi, atunci când deciziile nu sunt luate de comun acord, acest fapt va afecta relaţia.
Sugestii:
Înlocuiţi independenţa cu interdependenţa (presupune a acţiona luând în considerare sentimentele celuilalt). Folositi ca unelte politica sincerităţii depline şi a acordului comun!
Material extras din cursul „Căsătoria și familia”, scris de Lucian Oniga, și se adresează în special tinerilor ce urmează să se căsătorească. Comandă acum pachetul carte + DVD de aici.