Donează     Rugăciune       TV LIVE                           

Risipa alimentară la români. Cum putem evita pierderile

„Românii aruncă la gunoi, în medie, aproximativ 9 kilograme de mâncare pe lună, arată statisticile făcute de mai multe organizaţii active în domeniul combaterii risipei de alimente. Cifra este uriașă, în raport cu sărăcia pe care o clamăm aproape la fiecare pas. În multe case din România, cantităţi importante din alimentele cumpărate ajung în scurt timp la gunoi, fără să-și fi justificat cheltuiala. Care sunt însă adevăratele costuri, dincolo de suma înscrisă pe bon?”

Înmulţit cu cifre de ordinul milioanelor, comportamentul favorabil risipei alimentare are efecte devastatoare pe plan mondial. Produsele destinate consumului uman se pierd nu doar în gospodării, ci de-a lungul întregului lanţ alimentar: în procesul de producţie și de distribuţie, în magazine, în restaurante, în unităţile de alimentaţie publică.

În timp ce 820 de milioane de oameni suferă de foame și de malnutriţie peste tot în lume, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite anual la nivel global. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), aruncarea și depozitarea necorespunzătoare a uriaşei cantităţi de deşeuri (care corespunde unei suprafeţe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră) înseamnă:

  • frigidere mai goale cu 30%;

  • foamete în ţările defavorizate;

  • pierderi economice imense;

  • epuizarea resurselor necesare în producţia alimentelor – terenuri agricole, apă și energie electrică;

  • creșterea potenţialului încălzirii globale ca urmare a gazelor cu efect de seră emise de hrana aruncată.

„Abundenţa” risipei în Europa

Dincolo de implicaţiile economice şi de mediu, risipa are o serie de consecinţe pe plan etic, definind o societate a extremelor. În Europa se irosesc anual 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse, respectiv 173 de kilograme pe cap de locuitor), iar deşeurile generează costuri de 143 de miliarde de euro.

În antiteză cu „abundenţa” risipei se află lipsa de resurse a unor oameni pentru care hrana zilnică reprezintă un lux. Potrivit Eurostat, în anul 2014, mai bine de 55 de milioane de persoane (aproape 10% din populaţia Uniunii Europene) nu își permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

Cât se aruncă în România și de ce

Cele mai recente statistici poziţionează România pe locul 9 în clasamentul european al pierderilor, după Regatul Unit al Marii Britanii, Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Belgia, dar înainte de Suedia.

La nivelul întregii ţări, aruncăm în jur de 2,55 milioane de tone de alimente anual (aproximativ 6.000 de tone zilnic). Mai mult de jumătate din această risipă este înregistrată în cazul gospodăriilor, ceea ce contrastează dureros cu faptul că aproximativ 4,5 milioane de români întâmpină dificultăţi în procurarea alimentelor necesare sau că peste 150.000 de copii din mediul rural merg, în fiecare seară, flămânzi la culcare.

Un român aruncă zilnic cel puţin 350 de grame de mâncare. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificaţie, 11% – produse lactate și 1% – carne. Printre motive, regăsim: depozitarea necorespunzătoare a alimentelor, gătitul în cantităţi mari, cumpărături făcute prea des sau când nu este nevoie.

Se remarcă faptul că risipa este mai mică la sat decât la oraş. În comunităţile rurale continuă să fie folosite anumite metode tradiţionale de valorificare a resturilor alimentare, pe când urbanul trimite peste 95% din deşeuri la groapa de gunoi, făcând imposibilă reconvertirea lor (atât a celor alimentare, cât şi nealimentare).

Prin comparaţie cu pierderile din gospodării, în retail se produce 7% din risipa alimentară, 37% în industria alimentară, 5% în alimentaţia publică și 2% în sectorul agricol, arată o analiză a Centrului Naţional de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate din 2019.

Ce spune legea

Hotărâtă să contracareze fenomenul aflat în plină expansiune, România a stabilit, în 2016, un cadru legislativ pentru diminuarea risipei alimentare. Intrată în vigoare cu doi ani mai târziu, Legea 217 recomanda operatorilor economici să întreprindă acţiuni pentru reducerea deşeurilor alimentare și să informeze anual autorităţile cu privire la rezultatele obţinute.

Caracterul opţional al legii, precum și existenţa unor disfuncţionalităţi procedurale au împiedicat atingerea obiectivelor propuse. O variantă implementabilă a fost recent introdusă prin adoptarea unei noi legi (Legea 131/2020 pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare).

Îmbunătăţirile aduse promit schimbări pozitive, pe termen lung, prin rezolvarea deficienţelor anterioare: deductibilitatea TVA și a impozitului pentru produsele donate, renunţarea la actul autentic (notarial) pentru donaţia de bunuri, regândirea eligibilităţii organismelor care pot beneficia de donaţii (includerea structurilor de tip bancă alimentară între beneficiarii receptori ai donaţiilor făcute).

Recomandări pentru consumatori

Cea mai mare problemă rămâne însă veriga slabă de la capătul lanţului de aprovizionare – consumatorul care cumpără iraţional și aruncă tot la fel.

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, declara anul trecut în cadrul unei conferinţe internaţionale că „cea mai importantă cauză a risipei alimentare în ţara noastră este mentalitatea consumatorilor. Cetăţenii cumpără prea mult, fără să se uite de multe ori la etichete. Trebuie să învăţăm cum să luăm alimentele, cum să le punem în frigider, cum să le conservăm, cum să luăm doar ceea ce ne trebuie şi să ne raportăm la un mod de alimentaţie sănătoasă”.

Separat de reglementările oficiale, fiecărui om îi revine responsabilitatea de a contribui activ la reducerea risipei printr-un comportament corespunzător (de cumpărare, depozitare și consum). În acest sens, Asociaţia InfoCons oferă câteva recomandări utile, care încurajază practici accesibile oricui:

1. Organizarea cumpărăturilor

Organizarea cumpărăturilor presupune o anumită rutină ușor de urmat: să verificăm frigiderul înainte de a întocmi lista de cumpărături pe baza necesarului săptămânal, să alegem cu predilecţie porţiile mici, neambalate și să mâncăm înainte de a ajunge la piaţă sau la magazin; un stomac înfometat ne va determina să punem în coș mai mult decât este nevoie.

2. Calcularea bugetului

Bugetul prestabilit ne ajută să economisim bani, dar ne și protejează de cumpărarea impulsivă. În plus, păstrarea unei evidenţe clare a cheltuielilor oferă o imagine de ansamblu asupra sumelor rezervate lunar pentru hrană, cât şi asupra tiparelor de cumpărături în exces.

3. Verificarea termenelor de valabilitate

Verificarea termenelor înseamnă și înţelegerea lor. Există o confuzie des întâlnită între „a se utiliza până la data de” (produsul poate fi consumat în condiţii de siguranţă doar până la acea dată, în special în cazul produselor din carne şi peşte) şi „a se consuma, de preferinţă, până la data de” (indică data până la care produsul se menţine în stare optimă). Unele produse pot fi consumate chiar şi după depăşirea datei indicate.

4. Folosirea resturilor

În loc de a sfârși pe fundul coșului de gunoi, resturile pot fi folosite pentru următoarea masă, congelate pentru o ocazie mai îndepărtată sau integrate în diverse preparate (fructele înmuiate pot deveni sucuri ori umplutură pentru plăcinte, legumele pot fi folosite cu succes la supe).

5. Servirea unor cantităţi mici de mâncare

Porţiile mici din farfurie cresc şansele de a mânca tot şi de a scăpa de grija depozitării ulterioare. Porţionarea este importantă chiar și înainte de preparare.

6. Conservarea

Alimentele trebuie conservate corect, conform instrucţiunilor de pe ambalaj, ferite de lumina soarelui, păstrate la temperatura adecvată și în recipiente potrivite, închise corespunzător. Mai multe recomandări privind depozitarea în funcţie de tipul alimentelor găsim aici.

7. Îngheţarea

Prin îngheţare, prelungim viaţa anumitor alimente sau feluri de mâncare. Pâinea poate fi congelată până la trei luni, iar unele produse de origine animală până la un an, cu menţiunea că lanţul de răcire nu trebuie întrerupt.

8. Ordinea alimentelor

Dacă nu sunt ușor perisabile, alimentele nou cumpărate se aşază în partea din spate a frigiderului, iar cele vechi se depozitează în faţă pentru a putea fi consumate prioritar.

9. Menţinerea unui frigider sănătos

Prospeţimea alimentelor se menţine la o temperatură ce nu depășește 5 grade Celsius, într-un frigider curat, bine organizat, cu un sistem de închidere perfect funcţional.

10. Transformarea resturilor în îngrășământ

Resturile inevitabile de mâncare pot fi transformate în îngrăşământ pentru plantele de apartament sau grădină. Mai multe informaţii despre cum putem realiza compostul la domiciliu găsim aici.

Departe de a fi un simplu slogan, fără aplicabilitate reală, maxima  „schimbarea începe cu mine” se potrivește perfect în contextul discuţiei despre diminuarea risipei alimentare. Pașii mici, dar înfăptuiţi cu perseverenţă ne vor ajuta să adoptăm acele obiceiuri sănătoase, corecte, care vor accelera mecanismul de normalizare a responsabilităţii individuale faţă de oameni, resurse și mediu.

Articol preluat de la Semnele Timpului.

Fiind creștini, vrem să aplicăm principiile biblice în viața cotidiană. Cu privire la risipa alimentară, ne amintim de scenele din Noul Testament în care Isus hrănește mulțimile înfometate, care veniseră să Îl asculte. Învățăm că lui Dumnezeu îi pasă de noi și e atent la nevoile noastre. Dar mai este un aspect demn de menționat: la sfârșit, Învățătorul le spune ucenicilor să strângă firimiturile: „Strângeţi firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic.” (Ioan 6:12). Putem observa deci un alt principiu important: mâncarea e o resursă prețioasă, și e necesar să fim atenți să nu o risipim.

Alte informatii

Canalul Alfa Omega TV poate fi receptionat gratuit via satelit: Eutelsat E16A, 16 grade Est, Frecventa – 12.717 Mhz, Polarizare Orizontală, Symbol rate - 7500 ks/s, FEC - 3/4, Codare - MPEG-4. Alfa Omega TV Production detine 2 licente de emisie TV pe satelit: canalele Alfa Omega TV si Alfa Omega TV International. SC Alfa Omega TV Production SRL, Str Aurel Pop nr. 8, Timisoara. Reprezentant legal si asociat unic: Petan Tudor. Conducerea societatii: Petan Tudor: director general, coodonator programe; Petan Mirela: director executiv; Mocofan Muguras: director tehnic/dezvoltare.  Cod de conduita profesionala

x

Abonează-te la revista gratuită, la newsletterul nostru email sau la punctele de rugăciune lunare, durează doar câteva secunde.  Abonare

Rugaciune Ai o problemă și ai nevoie de ajutor în rugăciune? Suntem aici pentru tine, te putem sprijini, ne rugăm împreună cu tine! Scrie-ne!

Alfaomega.tv folosește cookies. Info și setări: Politica Cookies. Politica confidențialitate.