ISLAMUL IN DOBROGEA - de Vasilica Croitor, pastor, Medgidia

Turcii care conviețuiesc în Dobrogea de mai bine de 700 de ani, alături de mai nou sosita comunitate tătară constituie o punte de legătură între lumea islamică și Europa creștină.

Lumea întreagă privește cu surprindere atrocitățile comise de Statul Islamic, o structură care încă rămâne învăluită în mister, dar care, până să fie înțeleasă de marile puteri, reușește să avanseze cu pași repezi în Orientul Mijlociu.

Privite din liniștea de care ne bucurăm în România, știrile despre ceea ce se întâmplă în lumea islamică par să vină dintr-o altă lume, atât de îndepărtată încât am fi tentați să credem că nu au cum să ne afecteze în mod direct. Și totuși, România este una dintre națiunile europene plasate în proximitatea lumii islamice.

Suntem la doar 350 km depărtare de granița cu Turcia, un stat care de câțiva ani buni este marcat de convulsii interne și care pare să jinduiască după vremurile apuse ale Imperiului Otoman, dezicându-se tot mai mult de statul laic fondat de Kemal Atatürk. Totodată, suntem una dintre națiunile Europei de Est care a rămas cu o moștenire importantă istorică, etnică și religioasă de pe urma Imperiului Otoman. Turcii care conviețuiesc în Dobrogea de mai bine de 700 de ani, alături de mai nou sosita comunitate tătară constituie o punte de legătură între lumea islamică și Europa creștină.

Islamul dobrogean

Islamul care s-a perpetuat în Dobrogea timp de secole are conotații destul de diferite de islamul radical întruchipat azi în Statul Islamic. Locuiesc în Medgidia de 18 ani și trebuie să remarc faptul că turcii și tătarii sunt mai rareori un subiect de discuție decât sunt ungurii, oltenii sau moldovenii în alte regiuni ale țării. Un motiv pentru această conviețuire bună este și faptul că Dobrogea nu a constituit subiectul unor revendicări din partea Turciei după destrămarea Imperiului Otoman. De asemenea, turcii de aici nu au emis niciun fel de pretenții pentru autonomie sau discriminare pozitivă. Ei nu au avut revendicări semnificative în ceea ce privește proprietățile confiscate sau restituiri morale din partea statului român. Din această perspectivă ei au fost doar o altă etnie în marele amalgam etnic care este Dobrogea.

Perioada comunistă a reușit să influențeze în mod substanțial situația comunității turco-tătare. Lui Ceaușescu nu i-a păsat de etnicitate, chiar dacă nu scăpa niciodată șansa de a menționa egalitatea indiferent „de etnie, religie etc.” În fapt, turcii și tătarii au fost marginalizați și nu s-au remarcat deloc în această perioadă prin disponibilitatea de a suferi pentru credința lor. (Nu pot să nu remarc în acest context că perioada comunistă nu s-a soldat cu multe acte eroice legate de credința musulmanilor, ci mai degrabă cu aspecte politice - turcii pentru relația cu Republia Turcă, iar tătarii pentru că erau originari din Peninsula Crimeea, refugiați așadar din calea comunismului sovietic.)

Istoric vorbind, islamul dobrogean a fost pașnic, iar populația s-a integrat bine în contextul local. Există biserici ortodoxe construite cu susținerea unor sultani otomani, precum și moschei construite prin donații oferite de regii României.

Tranziția de după Revoluție

În ultimii douăzeci și cinci de ani, comunitatea musulmană din Dobrogea s-a schimbat în mod profund. Europa însăși și-a modificat accentul în noii ani de democrație românească, fiind foarte sensibilă la respectarea drepturilor omului, integrare europeană, afirmarea identității grupărilor etnice în Europa, multiculturalism, etc. La rândul lor, națiunile islamice din Orientul Mijlociu au conștientizat importanța grupărilor etnice din Balcani, pe care au decis să le susțină cu larghețe.

În acest context favorabil, se poate vorbi de o renaștere a acestor comunități în Dobrogea. Investiții mari au avut loc în ultimii ani în diverse planuri:

Construcția de moschei. Cine străbate azi Dobrogea nu poate să nu remarce multitudinea geamiilor care au răsărit în zonă. Turlele se înalță semețe azi și peste sate care nu mai au decât o familie de musulmani. Acolo unde a existat o urmă a prezenței musulmane s-au renovat toate clădirile de cult și turla a devenit în majoritatea cazurilor cea mai înaltă construcție din localitate. Deși siturile islamice vorbesc de numai 80 de moschei în România, în mod cert cifra este depășită de multă vreme. Există orașe care au mai mult de o moschee, cum este cazul orașelor Constanța, Medgidia, București și altele.

Educația. După Revoluție a fost redeschis seminarul care funcționase mai întâi la Babadag (cu începere din secolul al XIX-lea), apoi în Medgidia. Acesta a fost redeschis și modernizat cu ajutorul guvernelor român și turc. În prezent există școli coranice, un liceu musulman cu cămin pentru fete și unul pentru băieți, centre sociale și alte forme de instruire. Liceul Ataturk din Medgidia este foarte atractiv și pentru elevii români care îl preferă datorită lipsei taxelor și a burselor oferite, inclusiv pentru continuarea studiilor în Turcia.

Politica. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România este instrumentul politic prin care musulmanii din România sunt reprezentați în fața autorităților. Dincolo de această uniune, mai există o Uniune a Tătarilor. Musulmanii dobrogeni sunt foarte activi politic, ocupând funcții foarte importante inclusiv în administrația locală sau centrală. De exemplu, ambii suprefecți ai județului Constanța sunt musulmani. Multe alte instituții importante sunt conduse de către turci sau tătari. UDTTMR are un reprezentant și în Parlamentul României.

Comerțul. Musulmanii au un cuvânt greu de spus și în mediul de afaceri dobrogean. O mulțime de companii sunt proprietatea unor oameni de afaceri turci sau tătari.

Etnicitatea. Colaborarea cu Turcia aduce resurse însemnate pentru comunitatea musulmană din România. Uniunea Europeană de asemenea este atentă la sensibilitățile de ordin etnic sau cultural.

Tendinte actuale

Ca un aspect pozitiv trebuie remarcat că liderii oficiali ai comunității islamice s-au exprimat de mai multe ori în privința terorismului. În același timp, există îngrijorări exprimate de la nivelul cel mai înalt al serviciilor secrete, precum și acțiuni întreprinse de autorități care atestă că în România încep să își facă apariția mișcări extremiste al căror scop este atât recrutarea de adepți, precum și colectarea de fonduri pentru organizațiile teroriste.

Din acest punct, imaginea pe care am prezentat-o mai sus și care poate a părut prea liniștitoare începe să se schimbe. Odată cu dezvoltarea comunității musulmane dobrogene, inevitabil vor începe să se arate și aspectele teologice și practice ale islamului care sunt radicale în orice formă de islam. Pentru musulmani, ținta este califatul, chiar și pentru aceia care nu vor recunoaște legitimitatea Statului Islamic din Siria și Irak. Visul lor, bazat pe Coran și tradiția Hadith, este că într-o zi va exista un lider musulman care va guverna folosind legea Shariah. Poligamia este acceptată în majoritatea țărilor islamice, un proiect în favoarea poligamiei fiind în discuție inclusiv în Turcia. Islamul s-a răspândit în trecut prin cuceriri militare, a creat apoi un sistem de clase sociale în care creștinii sau evreii au fost marginalizați și umiliți, drepturile lor fiind negate în mod constant. Cel mai relevant este faptul că la oricare dintre țările majoritar musulmane de azi ne-am uita, fie că sunt considerate mai moderate sau mai radicale, creștinii dacă sunt lăsați în viață, sunt considerați cetățeni de mâna a doua, religia lor este consemnată în actul de identitate, nu au dreptul la slujbe bune, construcția de biserici este interzisă precum și predicarea Evangheliei. Acesta este un fapt care în sine spulberă toate formulările propagandistice ale celor care văd în islam doar religia păcii și a bunei conviețuiri. Pur și simplu nu există încă o națiune islamică sub soare unde creștinii să poată trăi în pace și să aibă drepturi egale. Islamul are ceva radical în esența sa, fie că este vorba de islamul mai laicizat sau cel pur, saudit.

Cu cât influența musulmanilor în societate va fi mai mare, cu atât presiunile pentru recunoașterea legii Sharia, a poligamiei, a voalului islamic și a altor obiceiuri vor fi mai mari. Este cazul țărilor occidentale care au astăzi probleme serioase și care sunt lipsite de soluție în fața presiunii ridicate de comunitatea islamică. Or, în fiecare dintre aceste cazuri, a existat o etapă în care musulmanii din țara respectivă au fost foarte pacifiști, au conviețuit în deplin respect cu cultura occidentală, până când numărul lor și puterea economică sau politică le-a permis să recurgă la revendicări radicale.

Chemarea Bisericii din Dobrogea

Bisericile din Dobrogea au răspuns chemării de a mărturisi cuvântul între musulmani la scurt timp după Revoluție. Atunci a fost și perioada de cea mai mare deschidere între turcii din zonă. Dumnezeu a chemat la mântuire musulmani în mai multe orașe, unde apoi au luat ființă biserici de limbă turcă. Dificultățile cu care aceștia s-au confruntat în familiile lor și în comunitatea locală au fost numeroase, dar o parte dintre ei au rămas lângă Domnul, unii chiar au parcurs școli creștine și sunt azi implicați în slujire la rândul lor între turci. Pe măsură ce islamul s-a reorganizat, dificultățile au sporit în acest domeniu, însă lucrarea continuă.

Tătarii rămân cel mai mare grup etnic din România considerat încă neevanghelizat. Încă nu există o biserică de tătari în România și acest fapt trebuie să constituie un motiv de rugăciune pentru toate bisericile din România.

Influența istorică a islamului asupra Principatelor Române i-a făcut recent pe unii lideri ai islamului radical să pretindă că România este un teritoriu care aparține de drept islamului și care va trebui (re)cucerit de către Statul Islamic. Noi, cei care știm deja care va fi sfârșitul istoriei, știm că Împărăția veșnică a lui Hristos va fi cea care va aduce pacea. Până atunci, Biserica din România este chemată să se unească în mijlocire pentru ca planurile Satanei să rămână zadarnice, iar numele lui Isus Hristos să primească toată închinarea.

Motive de rugaciune

• Evanghelizarea tătarilor
• Consolidarea bisericilor turcești existente
• Noi plantatori de biserici între turci și tătari
• Resurse pentru evanghelizare
• Înțelepciune în contextualizarea mesajului Evangheliei pe înțelesul musulmanilor
• Uși deschise pentru Evanghelie și în rândul populației musulmane mai elevate social

Daca nu esti familiar cu lumea musulmana, iti recomandam sa citesti o scurta Introducere in Islam.

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 5.3 - Crestinismul si Islamul (mai-iunie 2015). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: http://alfaomega.tv/revista#abonare