Modelul coreean - schimbarea unei națiuni prin rugăciune

În anii '50, Coreea de sud era o țară distrusă de război, o țară fragilă confruntată cu amenințarea permanentă a vecinului comunist din nord, cea mai săracă țară din lume. Însă această țară a sfidat toate așteptările, dezvoltându-se extraordinar în doar câteva decenii, fiind acum una din marile economii asiatice. Dar nu multă lume înțelege rolul pe care l-a jucat credința creștină în renașterea națiunii coreene din cenușă. Un fost ministru coreean explică pentru liderii români legătura dintre liderii creștini fondatori, trezirea spirituală din Coreea și dezvoltarea uimitoare a țării lor.

Astăzi vă voi împărtăși povestea națiunii noastre, care a avut fondatori și lideri centrați pe credința în Isus. Am înțeles că aici sunteți lideri ce luptați pentru transformarea Europei și a lumii. Dar cum realizăm acest obiectiv? Permiteți-mi să vă împărtășesc contextul nostru.

Ne-am pierdut națiunea în 1910 din cauza politicii coloniale duse de Imperiul Japonez. Totuși, la momentul respectiv, au fost tineri misionari din Occident care au împărtășit Vestea Bună a Domnului nostru Isus Hristos. Chiar dacă ne pierduserăm țara, liderii noștri aveau o speranță, o speranță bazată pe credință! Aceasta a fost experiența noastră până în 1945, când a luat sfârșit al Doilea Război Mondial și am fost eliberați. În 1945, am fost separați, din păcate, între nord și sud. În 1948, a luat naștere națiunea noastră, Republica Coreea, printr-o rezoluție a ONU. Cu toate acestea, în 1950, Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud, iar Coreea de Sud a fost apărată de forțele ONU.

În 1953, am avut un armistițiu, dar națiunea noastră a fost complet distrusă de război. Generalul McArthur, comandantul forțelor ONU, a spus că țara noastră, Coreea de Sud, nu are nicio speranță. El a spus că nici într-o sută de ani Coreea de Sud nu poate fi independentă economic, era o situație aparent fără ieșire.

Acela a fost punctul de pornire. În 1953, Coreea de Sud era cea mai săracă țară din lume, conform statisticilor. Cum a evoluat din acel punct?

Am avut părinți fondatori care credeau în Isus Hristos. Ei credeau și aveau o viziune pentru viitor. Mai întâi, ei au propus să facă națiunea noastră o republică democratică liberă. A fost o decizie majoră: o republică democratică liberă. Știu că ați trecut și voi prin anumite experiențe pentru a deveni o națiune democratică liberă în România.

Apoi, părinții noștri fondatori au decis ca toți să aibă parte de educație. Înainte, fetele nu puteau să studieze. Fiind o cultură orientală, ele nu aveau dreptul la educație. Dar părinții noștri fondatori au zis să oferim educație tuturor, educație obligatorie până la vârsta de 16 ani. Voi sunteți liderii Europei, și ai României. Educația este baza pentru a avea un viitor.

Apoi, părinții noștri fondatori au decis să inițieze o reformă agrară majoră. La momentul respectiv, Coreea de Sud era o țară agricolă, iar fermierii cultivau pământ deținut de oameni din clasa superioară. Dar părinții noștri fondatori nu au fost de acord, spunând că fermierii ar trebui să dețină propriile terenuri. A fost o schimbare majoră, o transformare a națiunii, rezultând o economie de piață.

Totodată, părinții noștri fondatori au spus: "Coreea de Sud e o țară mică, dar are lumea la dispoziție, așa că să aducem industrializare orientată pe export, ca să putem să ieșim pe piața globală." Fiecare națiune din lume ar trebui să aibă această idee. Pentru a putea concura pe piața mondială, trebuie să fii competitiv. Noi am decis să concurăm în domeniul științei și al tehnologiei, pentru că Dumnezeu ne-a dat talent, iar talentul acesta în știință și tehnologie trebuie folosit. Asta au spus părinții fondatori.

Oamenii au spus că această transformare a Coreei a fost un miracol, "miracolul de pe râul Han" (râul care trece prin Seoul, n.red.). Se poate schimba orice națiune în doar câteva decenii, prin muncă asiduă. Cel mai important lucru e angajamentul luat de lideri. Conducerea e dată de Dumnezeu, nu pentru a exploata țara în propriul beneficiu, ci pentru a-i sluji pe oameni. În cazul nostru, liderii noștri fondatori au avut o viziune și au muncit pentru îndeplinirea ei.

Vă voi da câțiva lideri de-ai noștri ca exemplu. Primul este dr. Syngman Rhee, președintele nostru fondator. El L-a primit pe Isus Hristos în închisoare. Apoi, când națiunea noastră și-a pierdut independența, a mers în SUA la facultate, făcând masteratul la Harvard și doctoratul la Universitatea Princeton, sub coordonarea președintelui american Woodrow Wilson. Era un om foarte talentat și putem vedea în el caracterul unui lider centrat pe Isus.

Apoi l-am avut pe domnul Chang Myon, pe care îl numim un "învățător național". Noi am considerat mereu că educația ar trebui să fie baza noastră. Aveam nevoie de un profesor și predicator care să împărtășească viziunea pentru viitor. Apoi l-am avut pe domnul Kim Koo, liderul guvernului nostru în exil. El a condus mișcarea de independență. Toți aceștia au crezut în Isus Hristos. La momentul respectiv, doar 1% din populație credea în Isus, cu toate acestea, acești lideri au avut credința creștină.

Aici, în țara dumneavoastră, aveți credința. Eu cred că o întreagă națiune poate fi schimbată, împreună cu țările din jurul ei. Datoriile majore ale unui lider sunt credința, speranța și dragostea. Din păcate, mulți oameni nu-și dau seama ce înseamnă o astfel de conducere. Poporul nostru a avut parte de acest tip de lansare prin liderii pe care i-a avut. Asta a inspirat extraordinara trezire spirituală după Războiul din Coreea.

Auziți de multe ori despre spiritul coreean. Ce înseamnă asta? Că totul e posibil, împreună cu Isus, pentru că avem credință. Să mergem doar la biserică? Nu, e mult mai mult de atât. Trebuie să avem credință că El e cu noi, că Isus Hristos e cu noi. Cred că suntem foarte binecuvântați că nu doar liderii, ci și oamenii împărtășesc o astfel de credință. Ce urmează apoi? Să facem ce ne-am propus. Putem s-o facem cu El, El e cu noi, atunci s-o facem! Asta înseamnă spiritul coreean. Dar de unde provine? Din învățăturile lui Isus, din viața lui Isus, când a venit pe lume.

Am avut o mare trezire spirituală în Coreea. Unul din liderii noștri, Joon Gon Kim, a spus: "Să avem o revoluție a lui Isus!" Nu e vorba de o revoluție politică, ci de o revoluție care Îl are în centru pe Isus. Acest gen de slogan am folosit în cadrul acelei mișcări de trezire. Din 1960 până în 1980, am avut parte de schimbări incredibile în noi înșine, în casele noastre, în cadrul muncii, în sistemul de învățământ, și în societatea noastră.

Voi reveni la președintele Syngman Rhee (1948-1960). El a vorbit despre știință și tehnologie ca instrumente ale dezvoltării, dar nu orice fel de știință și tehnologie, ci centrate pe Isus, care pot oferi oamenilor mâncare, condiții mai bune de trai, dar și instrumente pentru a-i sluji pe alții, de a-ți iubi aproapele. Ne învăța să avem instrumentele necesare.

Cel ce i-a urmat exemplul a fost președintele Park Chung-hee (1961-1979). El a propus să dezvoltăm economia fiindcă oamenii nu ar trebui să mai sufere de foame. Trebuie să avem ce să mâncăm, cu ce să ne îmbrăcăm și un loc unde să ne odihnim. Așa că a propus dezvoltarea economică într-un mod interesant: având planuri economice pe cinci ani, bazate pe știință și tehnologie. Cred că la momentul respectiv a fost o mișcare foarte înțeleaptă, nu doar din punct de vedere economic, ci oferind și o strategie pentru obținerea instrumentelor necesare.

În acel plan de dezvoltare succesivă pe cinci ani ne-am stabilit obiectivele, apoi am decis să avem o rețea de instituții, un minister al științei și tehnologiei și am înființat o facultate de top în domeniile științei și tehnologiei. Am dezvoltat sisteme de arendare și am aplicat sistematic așa-numitele strategii mid-entry. Coreea trebuia să prindă din urmă națiunile avansate. Acum avem un proces de dezvoltare economică creativă prin știință și tehnologie.

Liderii din Parlament sau Guvern trebuie să le ofere perspectiva corectă pentru viitor. Nu mâine, ci peste cinci ani, peste zece ani. Acesta e rolul liderilor: să ofere o viziune pentru viitor. Oamenii cer locuri de muncă ca să poată trăi, dar ei ar trebui să le poată crea, dacă liderii națiunii le-ar oferi viziunea corectă asupra viitorului.

Aceasta e o scurtă descriere a "miracolului de pe râul Han". Prin acesta, Coreea de Sud a devenit a șaptea națiune care a intrat în "clubul 20-50". Asta înseamnă un venit per cap de locuitor de 20000 dolari și o populație de peste 50 de milioane de locuitori. E un salt foarte mare față de acea țară ce fusese distrusă de război.

Apoi am devenit unul din liderii globali pe piața de export. Acum suntem a șaptea națiune în știința și tehnologia globală. În plus, vă bucurați de așa-numitul "val corean", tineri care cântă în Europa și în toată lumea, un progres cultural. ONU e condus de domnul Ban Ki-moon, un coreean, Banca Mondială e condusă de Kim Yong, alt coreean.

Nu ne-am așteptat la asta, dar Coreea s-a transformat într-o națiune care donează, dintr-una care obișnuia să primească. Acest lucru ne responsabilizează foarte mult. Suntem datori să împărțim cu acele națiuni defavorizate din punct de vedere economic sau social.

Coreea își dorește să devină o națiune de prim rang. Ce țară a fost de prim rang în secolul al XIX-lea? Marea Britanie. Acesta a fost o națiune de prim rang nu datorită economiei. David Livingstone a mers în Africa și a dus acolo Vestea Bună. Hudson Taylor a venit în China și și-a împărtășit credința. Asta înseamnă să fii o națiune de prim rang.

În secolul al XX-lea, care a fost națiunea de prim rang? Statele Unite ale Americii. Înainte să venim aici, eu și câțiva lideri coreeni creștini am fost la cimitirul unde își au mormintele misionarii care au venit în Coreea în secolul trecut. Nu doar ei au mormintele acolo, ci și copiii lor, pentru că au venit în Coreea la momentul respectiv și nu aveau servicii medicale, așa că au pierdut copii. O astfel de jertfă a fost făcută de tinerii misionari din SUA.

Cred că nu doar noi, ci și România și celelalte țări care cred în Isus, ar trebui să ducem Vestea Bună în toată lumea. S-ar putea să provoace drame personale, dar Dumnezeu e cu noi și putem s-o facem.

Poate mă întrebați ce fel de viziune încearcă să dea liderii noștri. În primul rând, punem accentul pe onestitate. Pentru a putea deveni o națiune de prim rang, fie că vorbim de România sau de Coreea, prima condiție e o societate onestă și morală.

A doua condiție vizează educația. Înainte, educația se baza pe transmiterea de cunoștințe, dar asta s-a terminat. Acum avem smartphone-uri și putem obține orice informație. Acum, educația înseamnă formarea caracterului. Pentru a putea avea o astfel de conducere, trebuie schimbat sistemul educațional, să nu se mai pună accentul pe informații, ci pe dezvoltarea caracterului.

Apoi, trebuie să avem o economie bazată pe știință și tehnologie. Vorbim despre noi sisteme de energie care nu mai provoacă daune ecologice. Asta ar trebui să avem: un mediu sustenabil energetic.

Apoi, trebuie să terminăm cu amenințările militare. În Coreea de Sud sperăm că ne puteți ajuta să-i oprim pe nord-coreeni să mai fabrice arme de distrugere în masă. Ar trebui să ne eliberăm de acest lucru.

Mai e un lucru foarte important: oamenii obișnuiți, nu cei bogați, ar trebui să aibă un viitor de vis. Dacă muncesc din greu, ar trebui să poată spune că-și pot permite să trăiască decent. Dacă România vrea să fie o țară de prim rang, românii săraci ar trebui să le poată spune liderilor voștri: "Datorită vouă, nu ne mai temem pentru viitor". Iar ultimul punct este împărtășirea și inspirarea cetățeniei globale.

Am participat activ la progresul mișcării coreene, care este o educație bazată pe dezvoltarea caracterului și pe cum să trăim o viață bazată pe credință, cum să ne consacrăm slujirii societății. Această educație bazată pe dezvoltarea caracterului ar trebui făcută acasă, la școală, și chiar la biserică. Biserica nu e doar o clădire sau o organizație. Biserica e acel loc unde copiii pot dezvolta un caracter centrat pe Isus. Asta ar trebui să facem. Apoi, la locul de muncă, trebuie să punem accentul pe dezvoltarea caracterului și pe educația socială.

Sper să fiți liderii care să facă din România o țară de prim rang. Nu trebuie să fie doar una, ci multe țări pot fi de prim rang. Iată ce scrie în Isaia 60:1-3: "Scoală-te, luminează-te, căci lumina ta vine și slava Domnului răsare peste tine! Căci iată, întunericul acoperă pământul și negură mare, popoarele, dar peste tine răsare Domnul și slava Lui se arată peste tine. Neamuri vor umbla în lumina ta și împărați în strălucirea razelor tale."

Mișcarea de trezire din Coreea îi implică pe tineri și constituie valoarea umană globală care inspiră, împărtășește expertiza proprie, respectă și iubește pe celălalt. Asta încercăm să învățăm generația tânără. Isus ne-a învățat, ne-a spus că putem avea Împărăția lui Dumnezeu în noi. Putem face acea transformare minunată la nivel național. Această transformare națională trebuie făcută prin Isus Hristos.

Învățăturile Lui nu sunt chiar atât de grele. Priviți ce scrie în Noul Testament, ce a spus El. E foarte simplu, dar foarte direct și personal. Mă rog cu tinerii noștri și le spun că nu trebuie să meargă la profesori de teologie sau la mari lideri de biserică, ci pur și simplu să meargă la Isus, așa cum scrie în Biblie. Putem citi în fiecare seară ce a spus, e foarte simplu. Chiar trebuie să-L urmăm pe El!

În primul rând, trebuie să ne pocăim, pentru că am făcut lucruri rușinoase în viețile noastre. Împărăția lui Dumnezeu se apropie. Apoi trebuie să renunțăm la viețile noastre și să împlinim misiunile date de El. A fi lider înseamnă a sluji, nu a guverna. Trebuie să fim lideri și să ne dedicăm viața cauzei care ne-a fost încredințată. Asta am învățat în perioada lungă cât am fost în serviciul public, dar încă trebuie să mă pocăiesc și mă rog în continuare pentru o viață care să-L aibă în centru pe Isus.

Material extras dintr-o prezentare făcută de profesorul, omul de știință și fostul ministru coreean Kun Mo Chung, în cadrul evenimentului Mic dejun cu rugăciune în Parlamentul României în septembrie 2016 în fața parlamentarilor, miniștrilor și altor lideri români. Prezentarea va fi difuzată integral în emisiunea Realități și perspective: Modelul Coreean: schimbarea unei națiuni prin rugăciune din 20 mai 2017, de la ora 21, pe canalul Alfa Omega TV.