Adevăruri de bază pentru viața creștină

Milorad Novacovici - fondator, Asocțiația Creștină de Misiune și Caritate „Cristos pentru Oltenia”

Asocțiația Creștină de Misiune și Caritate „Cristos pentru Oltenia” a fost fondată în anul 2001. Milorad Novacovici a fondat această lucrare din dorința de a vesti Evanghelia și de a planta biserici într-un teritoriu destul de arid. Câmpul de misiune al Olteniei este cunoscut ca o zonă dificilă în ceea ce privește lucrarea spirituală. Principalele provocări sunt criza de identitate și o prezență foarte mare a ocultului.

Relevanța Bisericii

Cred că Biserica trebuie să-și păstreze relevanța, asta este opinia mea, și oricât ar încerca să se conserve în anumite aspecte legate de formă, funcția ei trebuie să rămână dovedită în fiecare lucru, în ceea ce privește viața spirituală. Însă, în momentul actual eu percep un blocaj al Bisericii care s-a închis foarte mult între ziduri și și-a uitat mandatul: impactul pe care Dumnezeu a chemat-o să îl aibă în societate. În fiecare generație, Însuși Dumnezeu a abordat relevanța într-un anumit fel. Dacă noi nu ne unim armele, Biserica riscă să rămână departe de generația actuală. Aceasta are nevoie de o voce diferită, o formă diferită în care să fie abordată pentru ca să fie asimilată în viața Bisericii.

Valoarea relațiilor

Biserica primară s-a concentrat pe valoarea relației. Când ne uităm în Faptele apostolilor găsim structura relațională atât pe verticală, cât și pe orizontală. Ucenicii stăruiau în patru elemente fundamentale care definesc relația pe cele două direcții: „în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni.” (Faptele apostolilor 2:42) Un om care are o relație puternică pe verticală, cu Dumnezeu, nu va neglija dimensiunea relației pe orizontală. În opinia mea, socotesc că cea mai sigură investiție pe care o putem face nu este în clădiri, ci în sufletele oamenilor.

Rolul Bisericii în societate

Biserica nu trebuie să fie concentrată doar pe segmentul spiritualitate, ci pe fiecare sferă a societății. Este nevoia ca Biserica să se implice în sfera educațională, să influențeze segmentul familiei, pe cel al afacerilor, administrației, segmentul artelor, al mass media. În momentul de față, Biserica este axată spre consum. Biserica consumă resursele Împărăției mai mult decât în orice altă vreme. Și asta dovedește, cum o numesc eu, obezitate spirituală deoarece am devenit mofturoși în ceea ce consumăm, în predici, cântări, evenimente. Tot felul de lucrări care se întâmplă astăzi în viața Bisericii sunt spre consum personal. Ideea este că Împărăția lui Dumnezeu are ca fundament multiplicarea. Și noi, ca fii și fiice ale Împărăției, trebuie să ne asumăm responsabilitatea să generăm, să începem să fim acei oameni ai multiplicării resurselor. Atât timp cât Biserica nu-și schimbă perspectiva despre rolul pe care Dumnezeu i l-a încredințat în societate, să treacă de la consumatoare la generatoare, ea nu e pregătită să găzduiască o trezire spirituală.

A da valoare fiecărui om din biserică potrivit cu chemarea pe care Dumnezeu i-a dat-o

Darurile de manifestare și darurile de slujire pe care Duhul Sfânt le-a dat, sau au venit peste Biserică prin Duhul Sfânt, nu sunt date doar unui grup restrâns de oameni. Aceste daruri duhovnicești sunt date Bisericii. Trebuie să înțelegem că dacă noi nu dăm valoare fiecărui credincios născut din nou, nu putem să-i creăm cadrul ca el să fie acea unealtă în mâna lui Dumnezeu pentru a deveni omul de impact în mediul în care trăiește. Pur și simplu trebuie să demolăm acea structură potrivit căreia omul vine într-o întâlnire ca să consume resurse. Omul vine într-o întâlnire în care să primească motivație, impuls, să primească sprijin, să fie încurajat pentru ceea ce are de împlinit în zona de influență pe care Dumnezeu i-a creat-o.

Rolul liderului trebuie să fie redefinit

Personal, respect și onorez o ierarhie spirituală. Îmi place foarte mult să vorbesc despre acoperire spirituală, despre conducerea spirituală. Dar când vorbesc despre conducerea spirituală insist să spun că e vorba despre o conducere care poate fi dictatorială, manipulativă sau e vorba despre o conducere relațională. Felul în care înțeleg conducerea este că relația primează în creșterea de fii și fiice pentru Împărăție. Și atunci vorbim despre o inimă de părinte, despre o inimă de duhovnic care se apropie de cei pe care Duhul Sfânt i-a pus în viața lui cu un scop: să împuternicească viața acelor ucenici spre a deveni oamenii pe care Dumnezeu i-a chemat să devină. Cred că rolul liderului trebuie să fie redefinit. Rolul lui nu este să fie în vârful piramidei și ceilalți să-i aducă închinarea. Rolul liderului este acela de a lucra în structura organizației pentru ca oamenii să intre în destinul lor potrivit cu chemarea cerească.

Fragment extras din emisiunea „Realități și perspective” 095.