Donează     Rugăciune       TV LIVE                           

Referendumul de independență kurd și viitorul Orientului Mijlociu. Implicații pentru creștini

foto: Reuters

Luni, 26 septembrie 2017, are loc un controversat referendum pentru independență în regiunea kurdă din nordul Irakului. Ignorând presiunile țărilor din jur și ale aliaților lor americani, precum și hotărârea Curții Constituționale din Irak care a declarat referendumul ilegal, sau amenințarea cu intervenția militară a turcilor, kurzii merg înainte cu referendumul. Dar rezultatul pozitiv ce se preconizează riscă să complice enorm situația, cu riscuri și pentru creștinii de acolo.

kurdistan referendumReferendumul se desfășoară nu doar în provincia autonomă Kurdistan din nordul Irakului, ci și în alte regiuni disputate unde locuiesc kurzi, având mari rezerve de petrol subterane. Nu a existat niciodată un stat kurd, iar referendumul din 26 septembrie materializează o aspirație străveche a acestui popor. Rezultatul referendumului, deși nu are consecințe obligatorii, e preconizat ca fiind un răsunător DA pentru independență. Însă acest rezultat are toate șansele să arunce în aer Irakul, transformându-l într-o nouă Sirie, un haos de război civil și intervenție militară externă.

Prim-ministrul irakian, al-Abadi, a condamnat referendumul într-un discurs către poporul irakian, spunând că „pune în primedjdie Irakul și coexistența pașnică între cetățenii irakieni, și este un pericol pentru întreaga regiune”. El a afirmat că guvernul său va lua măsuri pentru a prezerva unitatea Irakului, deși nu a anunțat concret ce măsuri are în minte. Mulți analiști preconizează că un război civil irakiano-kurd are șanse mari să urmeze acestui referendum.

Puterile occidentale – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – au descurajat sau chiar condamnat acest referendum, afirmând că e un „pericol pentru stabilitatea regiunii” (Departamentul de Stat al SUA). Țările vecine, Iran și Turcia, au fost de asemenea vehement împotriva referendumului. Pe teritoriul turc și iranian se află o populație importantă de kurzi care ar putea fi încurajată de un succes al acestui referendum și de fondarea unui stat kurd în statul vecin Irak, iar posibilitatea de tulburări civile în Iran și Turcia e mare. Dintre țările din regiune, doar Israelul, aliat strategic al kurzilor în lupta contra jihadismului Statului Islamic, susține referendumul.

foto: Jane Arraf/NPR foto: Jane Arraf/NPR

Turcia lui Erdogan, pe teritoriul căreia se află cel mai mare număr de kurzi din diaspora, 14 milioane, a declarat pe 14 septembrie că kurzii vor trebui să plătească un preț pentru organizarea acestui referendum. Cuplată cu alte declarații și cu poziția generală a Turciei din ultimii ani legat de conflictul din Siria-Irak, această declarație a fost percepută de mulți ca o amenințare cu o foarte posibilă intervenție militară în Kurdistan. Președintele Kurdistanului, Massoud Barzani declara, ca răspuns, că referendumul e riscant, dar că „vom lupta pănă la moarte pentru a fi liberi”.

Tot el declara: „Nu-mi voi face de ruşine poporul cerând amânarea scrutinului. Din acest moment, referendumul nu mai este în mâinile mele, nici în cele ale partidelor, ci în ale voastre... Aveţi de ales între independenţă şi supunere... Vom dori să negociem în mod serios cu Bagdadul, dar numai după 25 septembrie, acum este prea târziu“.

Kurzii sunt musulmani sunniți moderați, numărând în jur de 30 de milioane de suflete. Deși musulmani, sunt diferiți etnic de arabii ce constituie facțiunea dominantă din Irak. Kurzii sunt împrăștiați în mai multe țări în Orientul Mijlociu (Irak, Iran, Turcia, Siria, Armenia), estimându-se ca sunt 5-6 milioane în Irak, 14-15 milioane în Turcia, 6 milioane în Iran și aproximativ 2 milioane în Siria (CIA Factbook). Spre diferență de alte popoare din regiune ce trăiesc o revigorare islamică, kurzii sunt musulmani moderați animați de naționalism secular, dorindu-și un stat al lor pe baze etnice, nu pe baze islamiste, ca Statul Islamic.

kurdistan etnici harta

Sub regimul dictatorului Saddam Hussein, kurzii au fost supuși unui larg regim de persecuție, ce a inclus chiar și folosirea armelor chimice de către armata irakiană. Nici în Turcia relațiile minorității kurde cu guvernul central turc nu au fost bune, guvernul turc reprimând kurzii cu o mână de fier, iar kurzii răspunzând cu o insurgență și chiar atentate teroriste.

Kurzii au fost aliați cu coaliția internațională în lupta contra Statului Islamic din Irak și Siria, milițiile kurde din Irak și respectiv din Siria, echipate și antrenate de puterile occidentale, s-au dovedit cea mai eficientă forță de pe teren contra jihadiștilor. În lupta contra SI, forțele kurde au capturat teritorii vaste de la jihadiști, succese care au și încurajat speranța pentru independență a poporului kurd, ce a plătit cu sânge rezistența față de SIIL.

Din păcate, la mijloc sunt fi creștinii din regiune. În mozaicul extrem de complex din Orientul Mijlociu, conținând oameni de etnii distincte, religii distincte (dar și sub-facțiuni religioase în cadrul aceleiași religii – de ex. musulmani suniți, șiiți, yazidiți, alawiți, etc), creștinii sunt entitatea cea mai vulnerabilă. O mare parte din creștinii din teritoriile ocupate de Statul Islamic s-au refugiat în Kurdistan, această regiune fiind singura sigură din Siria-Irak cuprinse de război civil. Kurdistanul a oferit refugiu și adăpost valurilor de creștini ce fugeau de persecuția din regiune (precum și a altor minorități persecutate, cum ar fi secta yazidită din islam).

Dacă și această regiune va fi cuprinsă de război civil arabo-kurd, dacă va exista o intervenție militară din partea Turciei sunite sau a Iranului șiit, dacă Rusia sau țări occidentale vor interveni, creștinii vor fi din nou la mijloc, suferind persecuție în mijlocul acestui haos. Creștinii din Irak sunt considerați a fi una din cele mai vechi comunități creștine din lume. În 2003, creștinii numărau 1,5 milioane de oameni (6% din populația Irakului, a patra minoritate după arabii irakieni, kurzi și turcmeni), însă în urma invaziei americane, a insurgenței și războiului civil din Irak și apoi a apariției Statului Islamic responsabil de genocid contra creștinilor, numărul lor a coborât la câteva sute de mii.

Organizația creștină Open Doors, realizând un raport al persecuției creștinilor la nivel global în 2017, punea Siria și Irakul pe locurile 6 și 7 în topul țărilor unde creștinii sunt cel mai prigoniți, ele fiind devansate doar de țări ca Coreea de Nord, Somalia, Sudan, Afghanistan sau Pakistan. Creștinii din Irak nu au dreptul să vorbească despre credința lor, să evanghelizeze, în special nu au voie să facă asta cu un musulman. Musulmanii care se convertesc la creștinism riscă excluderea socială sau chiar moartea, ca „apostați”.

Alfa Omega TV

Însă există și vești bune, Evanghelia se răspândește în regiune, în ciuda adversităților extraordinare, a războiului și persecuției. Autorul Tom Doyle, ce a scris o carte despre persecuția creștinilor din Orientul Mijlociu bazată pe relatările credincioșilor de acolo, spunea într-un interviu recent la emisiunea Jerusalem Dateline (difuzată la Alfa Omega TV în fiecare sâmbătă de la ora 20, sau online la adresa http://alfaomega.tv/stiri) că „în ultimii 10-15 ani mai mulți musulmani au venit la credința în Isus decât în 1400 de ani de islam! Are loc o revoluție nevăzută, de care oamenii nu prea știu.”

Tot acest autor oferea cheia înțelegerii acestui fenomen: „Nu i-am auzit pe credincioșii din Orientul Mijlociu, care provin dintr-un mediu musulman, spunând: „Rugați-vă să înceteze războiul și persecuția'. Nu am auzit asta. Ei doresc să învețe din toate prin câte trec, să învețe din încercări, să fie curajoși și să fie dispuși să sufere, să moară pentru Isus.”

În contextul situației deja explozive din Orientul Mijlociu, pe care referendumul kurd amenință să o facă și mai complexă, să ne rugăm pentru frații noștri să rămână tari în credință, pentru ca pacea lui Hristos sa le umple inimile chiar dacă războiul e în jurul lor, și pentru ca lumina Evangheliei să strălucească puternic în acea regiune întunecată de război și ură.

kurdistan harta

Etichete: iran, statul islamic, orientul mijlociu, turcia, siria, irak, referendum, kurzi, , independenta

Alfa Omega TVSusține producția de știri creștine

Prin platforma pe care o avem prin Alfa Omega TV, vă prezentăm evenimente și știri internaționale sau din România din perspectivă creștină, ajutându-vă să înțelegeți mai bine vremurile în care trăim. Însă toate acestea costă. Dacă doriți să vedeți mai multe articole de acest fel, ajutați-ne financiar să continuăm.

sidebar pulsspiritual
sidebar MC
sidebar stiriro
sidebar stiridinisrael
sidebar aotv cinesuntem
sidebar facebook
sidebar revista
sidebar manaprofetica
sidebar crestinul societatea
sidebar creationism
sidebar proviata
sidebar intelegerea vremurilor
sidebar tvlive
sidebar programtv
sidebar receptie
sidebar mediacenter

Alte informatii

Canalul Alfa Omega TV poate fi receptionat gratuit via satelit: Eutelsat E16A, 16 grade Est, Frecventa – 12.717 Mhz, Polarizare Orizontală, Symbol rate - 7500 ks/s, FEC - 3/4, Codare - MPEG-4. Alfa Omega TV Production detine 2 licente de emisie TV pe satelit: canalele Alfa Omega TV si Alfa Omega TV International. SC Alfa Omega TV Production SRL, Str Aurel Pop nr. 8, Timisoara. Reprezentant legal si asociat unic: Petan Tudor. Conducerea societatii: Petan Tudor: director general, coodonator programe; Petan Mirela: director executiv; Mocofan Muguras: director tehnic/dezvoltare.  Cod de conduita profesionala

x

Abonează-te la revista gratuită, la newsletterul nostru email sau la punctele de rugăciune lunare, durează doar câteva secunde.  Abonare

Rugaciune Ai o problemă și ai nevoie de ajutor în rugăciune? Suntem aici pentru tine, te putem sprijini, ne rugăm împreună cu tine! Scrie-ne!

Alfaomega.tv folosește cookies. Info și setări: Politica Cookies. Politica confidențialitate.