Autoritatea spirituală a creștinului

Nelu Filip – pastor, Biserica „Poarta Cerului”, Timișoara

Tudor Pețan: Ce este autoritatea? Se câștigă prin sfințenie, prin zdrobire?

Nelu Filip: Eu personal cred că Dumnezeu dă autoritate credincioșilor, că El ne-a chemat să avem autoritate asupra stăpânirilor, asupra domniilor celui rău, dar în același timp cred că această autoritate trebuie manifestată cu multă smerenie în dependență totală de Isus Cristos Domnul, care poate să zdrobească orice putere a întunericului.

Noi putem fi ori sub autoritatea lui Dumnezeu ori sub autoritatea diavolului, nu există o a treia poziționare. Când Adam (în grădina Edenului) căruia i s-a încredințat autoritate asupra grădinii a ascultat îndemnul diavolului, practic a înmânat sceptrul domniei autorității diavolului. Și de atunci Adam și sămânța lui adică toți cei născuți din Adam se nasc sub această autoritatea a diavolului. Tocmai de aceea vedem copii mici care știu să facă răul cu atâta ușurință. Important este însă că nimeni nu este obligat să stea sub autoritatea diavolului. De aceea există o formulă clasică care se folosește în bisericile majoritare în țara noastră cînd cineva se botează se zice: „Se leapădă de diavolul.” Practic este o trecere din teritoriul diavolului, de sub autoritatea diavolului în autoritatea lui Hristos.

Această autoritate a lui Hristos este demnă de luat în considerare după cum spune Scriptura în Coloseni 2:13,14,15 : „Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile.

A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră, și ne era potrivnic, și l-a nimicit pironindu-l pe cruce. A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce.” Cu alte cuvinte, la cruce Isus Hristos a biruit pe diavolul și toți cei ce vor să intre sub autoritatea lui Hristos sunt slobozi, sunt liberi de această autoritate a diavolului și pot să facă uz de autoritatea pe care o are Isus Hristos și pe care la rândul său Isus Hristos o deleagă oamenilor care vor să rămână în ascultare de El. Deci Dumnezeu în Isus Hristos ne ascultă rugăciunile. Atunci când se fac rugăciunile în numele lui Isus Hristos este practic semnul autorității pe care ne-a dat-o Domnul: „Orice veți cere în numele meu vi se va da.” Este important de reținut că indiferent de situația în care ne aflăm, la orice se găsește rezolvare în numele lui Isus Hristos și prin rugăciunile făcute în numele lui Isus Hristos. Rugăciunea merge întotdeauna mână în mână cu acțiunea. De aceea, cred că nu este suficient să spui cuiva roagă-te pentru mine , ci pe lângă rugăciunea aceea trebuie ca și tu să te rogi și să faci ceva, adică să dovedești că îți asumi toate resursele pe care Isus Hristos ni le-a pus la dispoziție. Am convingerea bazată pe Sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu că Dumnezeu ne ascultă toate rugăciunile noastre. E drept că nu toate se împlinesc cum am vrea noi. Dumnezeu însă întotdeauna răspunde rugăciunilor noastre, dar ca să putem beneficia de resursele lui Dumnezeu noi trebuie să ne supunem autorității Lui cu totul și să înțelegem că Dumnezeu lucrează într-un anumit cadru dat. Sunt anumiți pași care sunt necesari să-i facem fiecare dintre noi, să acționăm în vederea asumării răspunsului la rugăciune prin credință.

În cazul în care ai căzut de sub autoritatea lui Dumnezeu, poți reveni prin pocăință, prin întoarcere spre Dumnezeu, prin mărturisirea păcatelor. Relația cu Hristos înseamnă a face din Hristos prietenul vieții tale cu care petreci timp, pa care Îl asculți, căruia Îi vorbești, cu care cauți să semeni tot mai mult în fiecare zi. Când cineva se pocăiește și intră sub autoritatea lui Hristos cu siguranță Dumnezeu va avea grijă să i se dea un nivel de autoritate de care are trebuință.

În final vreau să menționez câteva aspecte cu privire la autoritatea părinților asupra copiilor. Primul mesaj pe care Domnul l-a dat referitor la autoritate este: „Toată puterea mi-a fost dată, duceți-vă și faceți ucenici.” A lăsat acest mandat în dreptul fiecărui credincios. Mandatul de a fi interesat de mântuirea celorlalți. Când un părinte credincios este preocupat de mântuirea copiilor săi este un semn cât se poate de bun pentru că omul acela își înțelege mandatul, își întelege chemarea. Cred că un părinte trebuie să facă toate eforturile din punct de vedere spiritual dar neuitând nici o clipă că cel ce poate să schimbe inimi, cel ce poate să întoarcă suflete spre Dumnezeu este numai Duhul Sfânt. De aceea rugăciunea unui părinte este atât de necesară și aceasta cântărește mai mult decât rugăciunea oricui pentru că există acel cordon ombilical nevăzut. Părinții trebuie să se roage necurmat și să nu se lase până când își văd odraslele la picioarele Domnului.

Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 12, nr. 6), din noiembrie - decembrie 2022, cu tema „Identitate și autoritate spirituală”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista