SOS 8. Cel mai mare obstacol in calea vindecarii

Cheia vindecarii personale

A. PARABOLA “PRINCIPIUL IERTĂRII”(vezi planşa):

Doi oameni erau într-o încăierare pe stradă. Se putea vedea că amândoi erau răniţi, însă poliţistul care sosi la locul faptei îi legă pe amândoi şi-i duse înaintea judecătorului fără să ţină seama de vinovăţia sau dretatea vreunuia. Acuzaţia poliţistului era una simplă dar de netăgăduit: cei doi încălcaseră ORDINEA PUBLICĂ, prin încăierare. Încălcaseră atât “Codul manierelor interumane” cât şi “Legea Statului”.

Fiindcă amândoi încălcaseră aceste legi, chiar dacă unul mult mai mult decât celălalt, amândoi au fost daţi pe mâna “chinuitorilor gardieni”, în închisoare. Desigur fiecare avea de ispăşit pedeapsa în mod diferenţiat, după gravitatea faptei lui, dar chiar şi aşa, pe moment, păreau că suferă aceleaşi chinuri.

Tot aşa este şi cu noi atunci când eşuăm în a rezolva conflictele într-o manieră corectă, după legile Domnului. Fiindcă fiecare din părţi am greşit, diavolul are dreptul legic să intervină în vieţile noastre ca să ne chinuie, atunci când primeşte încuviinţarea de la Domnul. Domnul, fiind plin de milă, ne acordă şansa pocăinţei şi poate amâna sentinţa de judecată. Depinde însă de noi dacă vrem cu adevărat să ne mărturisim înaintea Lui păcatul şi să ne cerem iertare cu pocăinţă.

1/3. Primul pas este acordarea iertării necondiţionate. Trebuie să acordăm iertarea noastră celui care ne-a nedreptăţit, nu pentru că merită, ci pentru că aceasta este condiţia impusă de Dumnezeu pentru iertarea noastră: numai dăruind iertare poţi să dobândeşti iertare. Rezultatul: prin aceasta ne putem dezlega de legăturile nedumnezeieşti pe care le avem cu cel cu care am avut conflictul.

2/3. Al doilea pas este acela al mărturisirii, înaintea Domnului, a păcatelor personale. Rezultatul: prin aceasta ne putem ” dezlega de vrăşmaş” şi apoi avem dreptul să putem alungăm duhurile chinuitoare .

3/3. Al treilea pas este cel al împăcării, în care încercăm să-l salvăm pe celălalt om, rămas sub legăturile celui rău.Rezultatul: reconcilierea şi salvarea adusă celuilalt om, creat şi el după chipul şi asemănarea cu Domnul.

Iertarea trebuie să fie acordată cu toate cele trei implicaţii: RAŢIUNE, VOINŢĂ şi EMOŢII.

Raţional înţelegem că acordarea necondiţionată a iertării este o poruncă a lui Dumnezeu.

Voinţa ne-o manifestăm prin rostirea cu gura a acordării iertării.

Emoţiile trebuiesc identificate şi communicate Domnului, sau deşertate înaintea Domnului, ca El să poată turna apoi în “cupa goală” a emoţiilor noastre acea “pace care întrece orice pricepere”.

Un al doilea efect al acestei descărcări emoţionale înaintea Lui este acela de a face efectiv din Domnul cel mai intim prieten, pentru că această comunicare a emoţiilor este cea mai intimă formă de comunicare (pe lângă cea superficială a saluturilor şi apoi a schimburilor de idei). Emoţiile sunt ca şi mana: bune pentru o singură zi; a doua zi (se împute şi face viermi) devine hrana demonicului, de aceea ni se cere “să nu apună soarele peste mânia voaastră”.

Dacă nu ne descărcăm emoţional atunci va apare cu uşurinţă tulburarea atunci când ne întâlnim sau ne amintim de persoana cu care am avut conflictul.

B. PUNCTE PRINCIPALE

- conflictele creează legăturile nedumnezeieşti
- legăturile nedumnezeieşti se dezleagă prin:

1/3. Acordarea iertării la nivel de raţiune, voinţă şi emoţii - dezlegarea de cel cu care am avut conflictul; golirea emoţională înaintea Domnului e foarte importantă!: dă restaurare şi apropiere de Domnul

2/3. Pocăinţa personală -dezlegarea de demonic şi alungarea lui

3/3. Reconcilierea -vizează salvarea relaţiei şi a celuilalt

C. ARGUMENTE BIBLICE

• Matei 18:23-35 De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni... Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?” Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”
• Matei 6:12 Şi ne iartã nouã greşelile noastre, precum şi noi iertãm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasã-ne datoriile noastre, cum şi noi am lãsat pe ale datornicilor noştri.);
• Matei 6:14 Dacã iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatãl vostru cel ceresc vã va ierta greşelile voastre. Dar dacã nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatãl vostru nu vã va ierta greşelile voastre.
• Matei 5:44 Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc

D. RECAPITULARE

1. Neiertarea este cel mai mare obstacol în calea vindecării!
2. Acordarea iertării este porunca lui Dumnezeu, care ne iubeşte şi ne doreşte tot binele, (poruncă ce poate fi încălcată! dar nu fără consecinţele chinurilor care vin din partea demonicului).
3. Consecinţa legică a neiertării este chinul. (vezi Matei 18:34 “Şi stãpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, pânã va plãti tot ce datora.”
4. Iertarea se acordă cu participarea celor trei dimensiuni umane: RAŢIUNE, VOINŢĂ şi EMOŢII.

• La nivel raţional trebuie să: înţelegem şi să acceptăm porunca Domnului de a ierta. Făra ca noi să acordăm iertare celor ce ne greşesc nu ne poate ierta nici pe noi Tatăl nostru ceresc!
• La nivelul voinţei trebuie să: ne exprimăm acordarea iertării prin rostirea iertării.
• La nivel emoţional trebuie să: înţelegem că emoţiile, ca şi mana, sunt bune pentru o singură zi! După care vine... “virusarea”! deci: “să nu apună soarele peste mânia voastră”

5. Urmează apoi dezlegarea legăturilor nedumnezeieşti care s-au creat şi alungarea duhurilor rele

“Pachetul S.O.S” - autori: Bogdan si Mircea Graur - www.inHimministry.com