De ce și cum să mă rog?

Trăim vremuri în care, la prima vedere doar cei puternici răzbesc, progresează și se bucură de ceea ce le oferă lumea în splendoarea ei. Acești oameni par a nu se ruga de nimeni și nimănui, arătând că sunt suficient de stăpâni pe ei înșiși. A-și ține viața în propriile mâini și a-și clădi viitorul, pare a fi „declarația” lor de credință. Sunt mulți sau puțini cei care adoptă o asemenea filosofie de viață? Ești unul dintre ei?

În ciuda acestei abordări moderne, există totuși oameni care se roagă? Se roagă de unii, de alții, de cine și cui se roagă? Sunt unii care se roagă și lui Dumnezeu. Să fie mulți, puțini? Îi putem întâlni doar în zonele rurale? Am putea să-i întâlnim oare și în zonele urbane, în marile orașe sau în marile metropole ale lumii pierduți prin mulțime?

Mă uit la mine și pot pretinde și dovedi că mă rog. Mă rog chiar și de oameni uneori spunând „vă rog frumos...!” Spun copiilor mei: „te rog…”, și spun tot așa nepoților. Le fel le spun și celor aflați în autoritate când doresc ceva de la ei „vă rog, dacă se poate...!” Faptul că folosesc această exprimare înseamnă oare că rugăciunea este prezentă în viața mea ? Acest gen de vorbire este o formă politicoasă de adresare, o dovadă de bună creștere care, deși are sensul de rugăminte, nu este o rugăciune în accepțiunea religioasă a termenului.

Buna creștere am primit-o în cei șapte ani de acasă și tot acolo întâi am văzut și auzit pe părinții mei rugându-se. Nu se rugau oamenilor, ci Dumnezeului care i-a mântuit și le-a iertat păcatele. Am văzut apoi, cum în timp ce viața lor era schimbată, li se contura tot mai clar sensul existenței și perspectiva veșniciei. De mic, m-au dus cu ei la biserică unde am realizat că nu doar părinții mei se rugau lui Dumnezeu, ci o întreagă comunitate de oameni își găseau plăcere și scop în ruga ce o adresau Lui. Cu timpul, am conștientizat la rândul meu importanța mântuirii, mi-am deschis inima în fața lui Dumnezeu, i-am spus da și am învățat la rândul meu să mă apropii de El prin rugăciune.

Rugăciunea, ca mod de adresare divinității, este prezentă în toate religiile lumii. În creștinism însă, diferența o face faptul că în rugăciunea noastră ne adresăm singurului Dumnezeu care prin Isus Hristos a biruit moartea, este viu în veci și cu care avem o comunicare în dublu sens.

Însuși Isus Hristos, Mântuitorul nostru, în toată perioada existenței Sale pe pământ Se adresa în mod consecvent Dumnezeului Tată din ceruri. „A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” (Marcu 1:35) A fost atât de pasionat de rugăciune încât după înălțarea Lui la ceruri continuă la dreapta Tatălui o lucrare desăvârșită a mijlocirii. „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos.” (1 Timotei 2:5)

În slujirea Sa printre oameni, a avut ucenici care Îl urmau peste tot, determinați să nu rateze nimic din trăirile și acțiunile Învățătorului lor (Luca 8:1). Au fost atât de fascinați de modul în care Domnul Isus Se ruga, încât I-au cerut să-i învețe și pe ei cum să se adreseze lui Dumnezeu. „Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm…” (Luca 11:1)

Rugăciunea a fost o practică și a creștinilor bisericii primare care „stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni” (Faptele Apostolilor 2:42)

Dacă Domnul Isus, apostolii, Biserica Primară, au căutat să înțeleagă voia lui Dumnezeu și să primească putere prin rugăciune, cu siguranță că și noi trebuie să le urmăm exemplul.

Avem nevoie de rugăciune, pentru că în primul rând ea este comunicarea cu Dumnezeu. Și pentru că El „nu este departe de niciunul dintre noi” (Fapte Apostolilor 17:27), suntem îndemnați la rândul nostru să ne apropiem de Dumnezeu, primind asigurarea că și El Se va apropia de noi (Iacov 4:8). Prin rugăciune ne conectăm la puterea lui Dumnezeu care lucreză în noi și prin noi.

Deci, roagă-te ca voia Lui să se împlinească în tot ceea ce îi ceri, ai încredere că El știe și vrea ce este cel mai bine pentru tine, apoi mulțumește-I chiar dacă răspunsul încă nu a venit. Procedează ca și Domnul Isus, roagă-te înainte de a lua orice decizie, majoră sau mai puțin majoră (Luca 6:12,13).

Când te rogi, iartă oricui și orice ai avea împotrivă. (Marcu 11.25) Prin rugăciunea fierbinte a celui neprihănit Dumnezeu poate împlini multe lucruri. „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:16)

Îndrăznește în rugăciune înaintea Tatălui Ceresc, fiind conștient că Îl ai ca Mijlocitor înaintea Lui pe Domnul Isus. „Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16)

Rugăciunea este o dovadă a încrederii tale în Dumnezeu. Roagă-te cu credință pentru că:„Tot ce veți cere cu credință prin rugăciue, veți primi” (Matei 21:22). Totuși, nu aborda rugăciunea doar ca pe o listă de „Doamne dă-mi... Doamne fă-mi” cu toate că Dumnezeu așteaptă să aducem la cunoștința Lui toate problemele noastre. ”Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.” (Filipeni 4:6).

Roagă-te ca să nu cazi în ispită: „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” (Matei 26:41)

Roagă-te pentru cei ce se poartă rău cu tine. (Luca 6:28)
Roagă-te neîncetat (1 Tesaloniceni 5:17) folosind orice oportunitate pentru a te ruga.

Câteva sfaturi practice:

• Nu uita că rugăciunea este o formă de închinare prin care ne adresăm lui Dumnezeu care caută închinători în Duh și în Adevăr.
• Poți începe să te rogi folosind ca model rugăciunea Tatăl nostru pe care o găsești în Matei:6:9-13
• Nu folosi neapărat multe cuvinte, nu bolborosi, fii cât se poate de natural.
• Roagă-te ce este în inima ta, fără nici un fel de teamă că vei greși, atitudinea inimii tale contează înaintea lui Dumnezeu.
• Biblia spune, roagă-te în „cămăruța” ta, adică într-un loc liniștit, unde să nu fii deranjat de nimic.
• Roagă-te zilnic, fii disciplinat.
• Roagă-te Tatălui, în Numele Domnului Isus, prin Duhul Sfânt.
• Te poți ruga folosind pasaje biblice sau Psalmi, pe care să-i rostești cu voce audibilă (aceasta te poate ajuta să rămâi concentrat la rugăciune, să eviți alte forme de distragere).
• Când închei rugăciunea spunând „Amin”, spui de fapt „așa să fie”.

În concluzie, roagă-te cu o atitudine de smerenie exprimând dependență de Dumnezeu. Roagă-te cu credință în El pentru răspunsul pe care-l aștepți bazat pe promisiunile Cuvântului Său. Prin rugăciune te expui prezenței lui Dumnezeu și implicării Lui în viața ta.

Indrăznește! Nu vei fi dezamăgit!

articol de Marcel Ioan Strubert, Pastor Zonal Centrul Creștin Timișoara