„Mi se spunea Gelu Nebunu”. Povestea mântuirii unui șef de bandă
Mărturie
Mă numesc Grigore Felix, locuiesc în Piatra Olt, județul Olt. Sunt căsătorit, am 6 copii, și vreau să vă spun cum m-am întors la Domnul.
Sunt rom de origine, dar mama mea m-a dat de suflet unei familii de rudari. Suntem 12 frați, și toată viața m-am întrebat de ce nu am locuit și eu cu frații și părinții mei. Abia după ce m-am întors la Domnul, mi-a spus Dumnezeu de ce. Atunci când El are un plan pentru tine, te ia și te pune deoparte pentru El.
Am crescut singur la părinții adoptivi. Tata nu avea serviciu, dar făceam cărămidă pentru construcții. Munceam toată vara ca să avem ce mânca iarna. Când nu ne ajungeau banii, împrumutam, iar vara îi plăteam înapoi.
În aceste condiții și fiindcă nu-L cunoșteam pe Dumnezeu, m-am apucat de furat. Ușor-ușor, am urcat treaptă cu treaptă și am ajuns șef de bandă. Aveam în subordine foarte mulți oameni care furau pentru mine. Noi făceam legea.
Într-o zi, un copil al unui frate al meu a murit. Am avut ocazia să văd cum este înmormântarea unui copil de pocăit. Fiind cu soția și copiii lângă mine, mă uitam la sicriu. O voce mi-a spus: „Cu ești tu mai bun decât copilul din sicriu?”
I-am zis soției: „Vrei să ne certăm? Lasă-mă, că te lovesc.” Mi-a răspuns că nu a zis nimic și s-a dus la vreo doi metri depărtare de mine. N-a durat mai mult de două minute și am auzit aceeași voce care m-a întrebat: „Cu ce ești tu mai bun decât acel copilaș?”
M-am repezit către soția mea, am luat-o de gât și am amenințat-o: „Dacă mai vorbești o dată, te omor! Vrei să spui că sunt mai prost decât acel copil?” Atunci, de frică, s-a depărtat de mine și mai mult.
Același glas mi-a spus același lucru pentru a treia oară. Atunci mi-am dat seama că Dumnezeu îmi vorbește. Până atunci, nu știam de El, așadar nu pot spune că am recunosc glasul. N-am știut cine e Dumnezeu până în acel moment.
Am chemat-o pe soția mea și i-am spus: „De mâine mă pocăiesc.” A rămas mirată. Totodată, tremura de frică.
Era duminică după-amiază. Frații nu au mai făcut biserică fiindcă au dus copilul la cimitir. I-am întrebat când mai au slujbă, și mi-au spus că joi.
Joi dimineața, m-am trezit, m-am aranjat și m-am dus la biserică. Am sărit gardul, fără să știu că slujba începea după-masa, la ora 17:00. Am stat acolo, pe scările bisericii, plângând.
Când pastorul și alți frați au ajuns și m-au văzut, știind că sunt bandit, s-au speriat. Au vrut să sune la poliție. Dar le-am spus că nu plec fără Dumnezeu. Știau că sunt cel mai rău, mi se spunea Gelu Nebunu. Toți se temeau de mine. Dacă eram beat, băteam chiar femei și copii; nu conta cine era în fața mea.
Am rezistat până la sfârșitul programului, apoi m-am dus la pastor și i-am zis: „Tu n-ai înțeles că nu plec de aici fără Dumnezeu?” Atunci a fost de acord să se roage împreună cu mine.
M-am pus în genunchi și am repetat cuvintele pe care le spunea el. S-au rugat și frații pentru mine. Din ziua aceea, am rămas copilul Domnului.
Am fost și botezat, iar după câtva timp, s-a întâmplat ceva, și vreau să vă împărtășesc ca să fiți întăriți în credință.
Până să mă pocăiesc, am avut tot ce mi-a trebuit, tot ce voiam. Dacă vedeam la cineva ceva ce-mi plăcea, îi trimiteam pe băieții din bandă și lucrul acela devenea al meu.
După ce m-am pocăit, n-am mai avut nimic. Într-una dintre zile, n-am avut nici ce să mâncăm. Am întrebat-o pe soția mea dacă ea crede că Dumnezeu ne va aduce mâncare chiar atunci. Mi-a răspuns că e imposibil. Am îndemnat-o să ne rugăm împreună. În timp ce ne rugam, un om a început să bată în poartă. M-a rugat să merg să iau o căruță cu pământ, și mi-a dat bani pentru asta.
Soția mi-a spus că acel bărbat oricum avea de gând să mă roage să-l ajut.
După o săptămână, situația s-a repetat. Nu aveam nimic de pus pe masă și copiii plângeau.
„Nenorocitule, de când te-ai pocăit murim de foame. Ce facem acum?” m-a întrebat soția.
„Așteptăm, și Domnul ne dă.” i-am zis.
Nu mă chema nimeni la lucru, așa că nu aveam de unde să fac rost de bani.
Am întrebat-o pe soția mea dacă va crede în Dumnezeu dacă ne va purta de grijă și de data aceasta. Ne-am pus să ne rugăm.
Același bărbat a venit, m-a plătit să-i aduc o căruță de nisip și una de pământ.
Soția a început să strige că Dumnezeu există cu adevărat și că nu va mai spune niciodată că Dumnezeul meu e fals și că nu ne poate ajuta.
N. r. Mărturia lui Grigore Felix include vindecarea soției lui de cancer printr-o minune și modul în care a învățat să trăiască prin credință, împărtășind în același timp Vestea Bună a mântuirii. Povestea lui va apărea pe canalul Alfa Omega TV și pe conturile noastre de socializare. Între timp, scanează codul dacă vrei să descoperi alte mărturii.
Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 12, nr. 4), din iulie - august 2022, cu tema „Cum poți fi binecuvântat”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista