Opiniile consultative emise de Curtea Internațională de Justiție (CIJ) nu sunt obligatorii, ca și judecățile Curții în cazuri contencioase. Cu toate acestea, ele au în continuare o greutate juridică substanțială și pot avea efecte juridice semnificative. Din păcate, deosebirea dintre opiniile consultative și cazurile contencioase a devenit estompată din cauza abuzului de proceduri consultative, ca mijloc de a evita consimțământul statelor la procedurile contencioase ale Curții. Aspect evident și în acest caz, unde statul observator Palestina a folosit deschis procedurile Avizului Consultativ pentru a obține o determinare judiciară a revendicărilor sale legale, evitând negocierile și alte mecanisme de soluționare a disputelor menite să conducă la o soluție consensuală a problemelor în dispută.
Opiniile consultative nu sunt obligatorii pentru statele direct legate de subiectul disputei; prin urmare, este și mai puțin probabil ca acestea să oblige state terțe să se conformeze, chiar și în cazuri care implică obligații erga omnes. Prin urmare, neconformarea cu o opinie consultativă de către state terțe nu duce la responsabilitate internațională conform Articolului 41, din Proiectul de Articole privind Responsabilitatea Statelor pentru Fapte Internaționale de Încălcare. Grupurile legale pro-palestiniene încearcă adesea să îmbine conceptele de erga omnes și jus cogens pentru a constrânge statele terțe și cetățenii lor (fie persoane fizice, fie juridice) să se distanțeze de Israel.
Judecătorul Tladi, în declarația sa, a subliniat: „caracterul erga omnes al obligațiilor nu creează în sine obligații asupra statelor terțe.” Cel mai semnificativ efect practic căutat de activiștii pro-palestinieni este de a descuraja corporațiile internaționale de a se angaja în afaceri legate de activitățile de așezare în teritoriile disputate. Astfel de încercări de restricții nu sunt noi și au făcut parte din rezoluțiile Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU menite să listeze negativ aceste afaceri. Deși aceste rezoluții nu pot fi aplicate în mod obișnuit de instanțele naționale, ele pot aduce potențiale daune reputației corporațiilor listate negativ. Corporațiile private nu pot fi date în judecată în CIJ, însă statele lor de origine, în teorie, pot fi (fie în proceduri contencioase, fie consultative).
Nr. pagini: 66
