Atunci când Evanghelia Împărăției este crezută, aplicată și manifestată, ea înlătură efectele firii în noi. În Efeseni 2 și în Coloseni, este scris că Dumnezeu a depărtat zidul și ne-a adus împreună, nu mai suntem iudeu sau grec, femeie sau bărbat, ci suntem ca o familie.

O familie biologică bună e o familie în care generațiile sunt împreună, în care bunicii au ocazia să crească copiii, în care părinții își pot îngriji părinții mai în vârstă dar și copiii lor mai mici. O biserică sănătoasă este la fel, deși există perspective generaționale. Fiecare generație are specificul și aroma ei, dar generațiile trebuie să colaboreze.

E foarte frumos ca într-o biserică, fie ea locală, fie ea dintr-o zonă sau o țară, să existe lideri de 60 de ani, de 70 de ani, de 30 de ani, de 40 de ani, dar și studenții sau familiile tinere să fie încurajați să crească. Împreună, ei pot sluji, cu darurile, cu energia, experiența și cu înțelepciunea pe care Dumnezeu a dat-o fiecăruia, ca un mozaic frumos. 

E trist că, de multe ori, fie o generație, fie alta, caută ca biserica să fie doar despre ei. Aceasta nu e o înțelegere sănătoasă și echilibrată, trebuie să existe multă îngăduință. Biblia ne vorbește de îngăduință, atunci când ceva e diferit de tine. Poate muzica e puțin diferită de ce ai prefera tu, sau limbajul sau diverse forme de exprimare și manifestare sunt diferite. Dar Dumnezeu ne cheamă să nu ne gândim numai la folosul nostru, ci și la folosul altora. 

Oare ar fi fericită o generație de bunici sau de părinți, dar ai căror copii nu ar mai fi în biserică alături de ei? Ar fi cu adevărat fericiți pe termen lung tinerii, dacă nu ar avea alături de ei pe cei care au 30 sau 50 de ani de experiență, nu doar duminica, ci în general în viața comunității? 

Cred că răspunsul e evident. Generațiile trebuie să caute împreună voia lui Dumnezeu și să se ajute și să se îngăduie, atunci când preferințele și aroma personală diferă.

» Interviu cu Cristian Șoimaru, pastor, București