Dinamica inchinarii si pregatirea pentru seceris; 1994-2014 – Alfa Omega TV martor si parte din lucrarea Domnului in Romania

În 2007, Darlene Zschech, lider internațional în închinare și în lucrarea de compoziție muzicală creștină modernă, a susținut împreună cu echipa Hilsong din Australia o seară de închinare în Timișoara. Ca partener media pentru acest eveniment special, Alfa Omega TV a promovat și înregistrat spectacolul de excepție din acea seară de octombrie. În mijlocul închinării, Darlene a avut un cuvânt profetic, o rugăciune proclamativă peste cei aproape 3000 de participanți, în mare parte închinători din toată țara și ulterior, prin TV, peste multe alte mii de telespectatori. O rugăciune rostită în autoritate, de intrare a închinătorilor și a compozitorilor în chemarea de slujire, de ridicare a unui sunet nou în închinare, specific națiunii române.

Înțelegând atunci că suntem martori la un moment special în dinamica închinării din România, am început să căutăm locul nostru, ca lucrare de media, în această zonă a închinării, pentru o reflectare atentă a ceea ce face El în România și pentru a influența, potența, cataliza această lucrare, cu mijloacele pe care le avem la dispoziție. Și căutând să înțelegem dintr-o perspectivă largă dinamica acestei închinări după ‘89 până în prezent.

În continuare sunt sintetizate câteva repere ale acestei dinamici a inchinarii, sumarizate in 24 de puncte, așa cum le-am consemnat direct la Alfa Omega, fiind martori la cele mai multe dintre ele în 20 de ani de slujire prin media.

1.  Diversificarea programelor de închinare din bisericile tradițional evanghelice, îmbinarea muzicii corale, uneori a celei de fanfară, cu închinare prin grupuri vocale, trupe de tineret, soliști vocali sau instrumentali. Închinarea devine o parte distinctă, tot mai importantă în serviciile bisericilor.

2.  Ridicarea calității și a profesionalismului în închinarea clasică, de tip coral și instrumental. Biserici cu tradiție își păstrează un nume bun în acest domeniu (Biserica  Betania Arad, Elim Timișoara, Emanuel Oradea, biserici din Bistrița, Bucovina, Dej, experimente de tip coruri reunite ca cel de la Rebrișoara, etc).

3.  Extinderea în ultimii 20 de ani a părții de închinare în programul serviciilor religioase din multe biserici evenghelice. Trecerea de la cântarea creștină individuală sau comună la închinarea corporativă; lucrare nouă, prezentă în Biserica Agape din Timișoara în anii ‘90, amplificată în anii următori și prin închinarea școlii biblice “Hristos pentru România“ Timișoara și extinsă apoi în numeroase biserici dinamice.

4.  Preocupare în Oastea Domnului și în zone tradițional evanghelice pentru redescoperirea rădăcinilor, restaurarea închinării românești, a cântării creștine, ale liricii evanghelice (Traian Dorz, Nicolae Moldoveanu, Costache Ioanid...)

5.  Preocupare sporită pentru închinare în lucrarea cu copiii (proiecte gen Mkids, Alo copii – Aletheia, Festival copii – Emanuel București, compoziții și resurse – Misiunea Speranța, proiecte muzicale pentru copii – Jubilate).

6.  Extinderea și creșterea impactului turneelor muzicale creștine, îmbinarea închinării cu evanghelizare și slujire (Misiunea Speranța, Hristic, Messengers, Rugul Aprins...). Întâlnirile de rugăciune pe munte „Rugul aprins” beneficiază de momente de închinare intense, care de cele mai multe ori aduc o prezență puternică a Duhului Sfânt și creează atmosfera potrivită pentru miracole și vindecări divine.

7.  PENIEL – lucrare interconfesională, de apostolat, în rândul tinerei generații, a pornit de la început cu un accent major pe închinare dinamică, răspunzând unei nevoi acute a tineretului creștin. Prin conferințele naționale, regionale și prin tabere de vară, mulți tineri au experimentat atingeri deosebite din partea Duhului Sfânt, în special în momentele de închinare liberă. Sămânța pusă de Domnul prin întâlnirile PENIEL în inima unei generații începe să dea roade într-o libertate mare  duhovnicească și în dorința după mai mult.

8.  Apariția formelor și proiectelor de rugăciune extinsă, îmbinând închinarea cu rugăciunea profetică și proclamativă (casa de rugăciune IHOP Timișoara, case de rugăciune din Oradea și din alte orașe, MIR – Maraton de Închinare și Rugăciune București...). Rugăciunea și închinarea extinsă e tot mai mult folosită de închinători și mijlocitori pentru schimbarea atmosferei spirituale în comunități și orașe.

9.  Creșterea impactului și a popularității închinării impregnate de cultura și sensibilitatea artistică a comunităților de rromi; trezirea în rândul rromilor s-a extins și a devenit fenomen cu largă acoperire și prin intermediul cântărilor specifice. Vocilor consacrate cum ar fi Gabi Luncă,  li s-au adăugat voci și nume noi (grupuri de la Toflea, Bărbulești, Vasile Oprea, Daniel Dinescu...).

10.  Răspândirea rapidă prin canale media a muzicii creștine, a proiectelor muzicale, a compozițiilor preluate sau compuse; dezvoltarea streaming-ului în multe biserici, transmisii on-line de evenimente, semnalare prin social-media, distribuire înregistrări pe DVD, Youtube, site-uri.

11.  Apar în numeroase orașe nuclee de producție video muzicală, clipuri de bună calitate, înregistrări concerte (ex: proiectul BBSO in Oradea, numeroși producători creștini talentați în Suceava, Bistrița, Sibiu, Iași, București, Arad, Piatra-Neamț, Cluj-Napoca...).

12.  Amplificarea impactului și eficienței „Școlii de închinare” anuale a Centrului Creștin Timișoara, a Școlii de ucenici „Viața în Isus”- Călan cu clase speciale de închinare, școlile de vară și concursurile de creație muzicală organizate de organizația Jubilate; este echipată și instruită o nouă generație de închinători și compozitori creștini. Unele licee creștine sau laice sunt implicate în educația muzicală a viitorilor închinători, interpreți sau compozitori.

13.  Apariția unor inițiative și proiecte de încurajare și stimulare a compozițiilor proprii la nivel individual sau corporativ, proiecte coagulate în jurul unor pasionați ai închinării, atât din generația actuală, cât și din cea anterioară: Sunny Trancă, Luminița Ciuciumiș, Alin Gârlea, trupa Decean, Dincolo de ziduri, Cristocentric, Eclesia, Adi Gliga, Peniel Band și alții...

14.  Proiectul DRUMFEST, găzduit de obicei vara, în tabăra Tăuț – Arad, aduce împreună compozitori și închinători creștini din întreaga țară; dincolo de ore întregi de închinare și promovare exclusiv de compoziții proprii, sunt încurajările reciproce, împărtășire viziuni, înțelegere profetică a vremurilor și a locului închinării în dinamica spirituală a momentului. DRUMFEST este un proiect divin, un factor de unitate pentru închinătorii din România si un loc al revelației închinării.

 15.  Alte proiecte speciale: „Cântecul națiunii” (compoziții proprii adolescenți și tineri), „Flacăra închinării” - Alba-Iulia (închinare tânăra generație, rugăciune, celebrare, proclamare a unității în fiecare an de 1 Decembrie), „Un cântec nou” (festival compoziții proprii – biserica Emanuel București), tabere de tineret ale școlilor biblice, cu accent pe închinare și pe lucrarea Duhului Sfânt.

16.  Ridicarea și individualizarea unor biserici noi, având ca o dimensiune caracteristică a ADN-ului spiritual închinarea: Casa închinării, Flacăra închinării, Deo Gloria, Centrul Creștin Caleb, Casa Tâmplarului, Filadelfia BM, Râul trezirii, etc...

17.  Convertirea unor cântăreți „din lume” însoțită de un impact major asupra celor dinafara zidurilor bisericii (ex: convertirea fostului manelist Daniel Dinescu și râvna lui de a-I sluji lui Dumnezeu, povestea lui Bodo, determinarea pentru misiune după convertire a lui Alin Gârlea, concerte de impact ale lui Beck Corlan...). 

18.  Sunt treptat acceptate și încurajate în evenimente și proiecte creștine și în servicii religioase și forme de slujire în închinare atipice: grafica, arte plastice, pantomima, coregrafie, scenete, producții multimedia, creații literare.

19.  Evenimente de tip „concert creștin”, seri de tineret, resurse muzicale diferite, spoturi muzicale, comentarii, mărturii, sunt promovate tot mai mult atât prin media clasică (radio și TV) cât și prin rețele de socializare. Se crează un nou nivel de unitate și cunoaștere între închinători.

20.  Apariția în ultimii 7 ani pe canalele TV creștine a unor emisiuni care pun în lumină și încurajează compoziția proprie și slujirea în închinare (emisiune muzicală săptămânală la Credo TV sau „Inima închinării” la Alfa Omega TV, emisiune care promovează în fiecare săptămână închinători, compozitori, interpreți, alte forme de închinare; de cele mai multe ori sunt promovate și producții muzicale proprii, înregistrare în direct).

21.  Extinderea preocupării pentru compoziții proprii, închinare, rugăciune extinsă, maratoane de rugăciune și închinare, în diaspora românească (Austria, Belgia...) și în Republica Moldova (apariția trupei NOT AN IDOL din Chișinău cu numeroase compoziții proprii).

22.  Disponibilitatea de literatură și resurse pentru echipare și motivare a închinătorilor și compozitorilor, atât titluri traduse (ex: cărți de Darlene Zschech, Don Potter publicate de Alfa Omega Publishing) sau resurse publicate de organizațiile Jubilate, Lăstari de măslin și de alte edituri.

23.  Ca fenomen în Trupul lui Hristos din România, tot mai mulți creștini înțeleg să se închine și cu finanțele lor, (dincolo de zeciuială), într-un mod conștient și determinat, pentru a sprijini lucrări în afara bisericii locale, lucrări de extindere a Împărăției prin organizații și slujiri diferite.

24.  O parte tot mai semnificativă din biserica Domnului din România ajunge la înțelegerea închinării ca un mod normal de a trăi și sluji 24 ore pe zi, dincolo de închinarea prin cântare creștină sau de participarea la un concert creștin sau serviciu religios de duminică. O perspectivă normală pentru fiecare credincios: slujirea, rugăciunea, postul, misiunea, ajutorarea... sunt în esență forme de închinare.