Stiri Crestine - Mapamond Crestin editia 374 - 17 Septembrie 2011 (video)

Din sumarul editiei:

• Mahalaua Los Guido din Costa Rica, reformata de biserica
• Casele de tip familial fac o diferenta in randul orfanilor din Mexic
• Un remediu pentru homosexualitate ? Dezbaterea continua
• Japonezii se convertesc la crestinism datorita corurilor de gospel
• O replica a arcei lui Noe prinde contur in Olanda
• Scoala de Inchinare a ajuns la a sasea editie

Mahalaua Los Guido din Costa Rica, reformata de biserica

Los Guido era o mahala ca multe altele din America Latina, dar aici era mai rau.

Nici macar politia sau Crucea Rosia nu aveau acces in zona si nici nu se puteau implica, nici medical. Era periculos sa intrii in acea comunitate.

Los Guidos a aparut de nicaieri in urma cu 25 de ani, cand niste oameni au inceput sa cladeasca baraci pe domeniul public. Nu dupa mult timp, acolo s-au stabilit 50 000 de oameni si autoritatile municipale au avut multa bataie de cap.

„Nu exista infrastructura, nici drumuri, nici canalizare. De fapt, locuitorii de aici au nevoie de atentie speciala din punct de vedere social”, a declarat primarul localitatii Desamparados, Maureen Fallas.

Problemele sociale din Los Guido au fost destul de serioase ca sa atraga atentia membrului Congresului, Carlos Avendano. „Este o comunitate cu multe elemente negative: saracie, delicventa, copii abandonati si toate neajunsurile care provin din problema sociala a familiilor destramate si a violentei”, a spus politicianul.

Dar in anii '90, Los Guidos a luat o intorsatura neasteptata spre mai bine. Orasul si guvernul au inceput sa asfalteze strazile si sa construiasca locuinte mai bune. Tinerii au reinceput sa mearga la scoala in loc sa stea cu bandele de cartier. Ce a produs aceasta schimbare totala ? Biserica care se intalneste in aceasta cladire a fost un factor de transformare in comunitatea Los Guido, iar schimbarile de aici din ultimii zece ani au fost substantiale. Schimbarea a inceput din biserica. in anul 2000, pastorul Jorge Fernandez a preluat conducerea adunarii evanghelice si i-a dat o noua viziune.

„Am fost dintotdeauna convins ca persoana care vine la Hristos nu ar trebuit sa devina doar un membru credincios si oficial al unei biserici, ci si o sursa de binecuvantare pentru comunitate”, a spus pastorul Jorge Fernandez.

El i-a ajutat pe oameni lase confortul bisericii si sa-i ajute pe tinerii cu probleme din mahala. „Am demarat un proiect prin care sa vizitam tinerii acasa si in locurile unde-si petrec timpul si sa-i gasim pe cei care consuma droguri. Mergeam oriunde puteam si oriunde ne lasau sa vorbim despre Evanghelie. Aceasta a produs o schimbare asa de mare incat cresterea, explozia numarului de convertiti ne-a coplesit.”

Majoritatea celor convertiti erau tineri. Michael Duarte este liderul de tineret al bisericii si spune: “Am crescut in acest cartier. Am facut parte din gasti, am consumat droguri si alcool. Am fost o persoana criticata si data ca exemplu din cauza felului in care traiam. De multe ori, in loc sa-mi fac prieteni, imi faceam dusmani. Cand L-am cunoscut pe Domnul pot sa va spun ca viata mea a fost transformata complet.”

Pe masura ce Michael si alti tineri au inceput sa mearga la biserica, comunitatea a inceput sa se schimbe.

„Un tanar in plus in adunare este un tanar in minus care comite infractiuni, consuma droguri sau se prostitueaza”, a spus Avendano.

Astazi, in loc ca bandele sa controleze Los Guidos, grupurile de tineri crestini se intalnesc peste tot in comunitate. Biserica a crescut la 1 000 de membrii care se lasa de vechiile obiceiuri.

„Ei sunt oamenii care s-au nascut si au crescut crezand ca lumea le datoreaza ceva. Dar nimeni nu le datoreaza nimic. Ia timp sa le schimbam aceasta atitudine, sa spunem unei persoane: 'Nu te gandi la ce-ti pot da ei, ci la ce poti oferii tu.' Sunt notiuni care ii socheaza,” a spus pastorul.

Dar Fernandez incerca in continuare sa le schimbe aceasta mentalitate, mobilizand congregatia la evanghelizare si proiecte de imbunatatire a comunitatii. Acesta este un parteneriat pretuit foarte mult de catre primarie.

„Ne unesc aceleasi scopuri. Lucram cu aceasi oameni si atunci cand ne unim resursele, maximizam munca pe care o putem face acolo”, a spus Maureen Fallas din partea primariei.

Guvernul din Costa Rica a surprins locuitorii din Los Guido cu o investitie majora in utilitati noi, printre care o sectie de politie, o clinica si scoli mai bune. Aceasta investitie a guvernului face parte din miracolul pe care comunitatea il experimenteaza.

Fernandez si biserica lui spera sa repete succesul de aici si in alte comunitati nevoiase. „Am mers si in alte comunitati, multe similare cu aceasta, ca sa facem acelasi lucru si sa ridicam biserici noi. Deja facem aceasta si suntem implicati.”

Transformarea comunitatii Los Guido este inca in proces. Dar pentru unele biserici si pentru liderii nationali lectia este clara deja.Cand biserica se implica in comunitate se petrec lucruri impresionante.

„Nu trebuie sa asteptam ca oamenii sa vina la biserica, ci biserica trebuie sa mearga la oameni si exista o schimbare datorita Evangheliei. Cred ca un exemplu este comunitatea din Los Guido”, a concluzionat pastorul Fernandez.

Casele de tip familial fac o diferenta in randul orfanilor din Mexic

In Arriaga, Chiapas, in sudul Mexicului, Bill si Tammy Woods impreuna cu personalul de misionari ofera dragoste si calauzire la zeci de orfani. Ei au inceput slujirea cu zeci de ani in urma in case pentru tineri si intr-un orfelinat din Romania si au vazut ca nu poti oferi atentie la mai multi copii odata.

„Am inceput cu opt copii si imediat am avut 20, iar intr-un an am ajuns la 40. Din cauza ca erau multi, am pierdut atmosfera de familie. Primii 20 de copii erau sanatosi emotional, dar avand asa de multi copii nu mai puteam implini toate nevoile emotionale”, a spus Tammy Woods.

Bill si Tammy nu au avut copii ai lor, dar sunt convinsi ca fiecare orfan are nevoie de o familie iubitoare. „Cand pui multi copii intr-o casa mare ii poti ingriji, le poti da hainele, rechizitele si mancarea necesara, dar nu poti oferi la toti afectiune fizica sau atentia cuvenita. Cand un copil este neglijat, se intampla ceva in sufletul si personalitatea lui. Vedem copii care au iesit din orfelinat si isi resping parintii adoptivi pentru ca nu stiu cum sa relationeze cu ei.”

Bill si Tammy spun ca „Beacon of Hope” este un orfelinat care seamana cu o familie.

„Acum ca suntem in Mexic am simtit ca vrem sa facem ceva orientat mai mult spre familie si sa avem un numar mai mic de copii care sa locuiasca cu noi.”

Acest concept de familie crestina a condus la restaurarea emotionala si fizica a zeci de copii, precum in cazul lui Carmita, o fetita autista abuzata brutal care de-a lungul anilor si-a revenit si a devenit o tanara foarte fericita.

„Multi dintre acesti copii nu vor fi niciodata adoptati deoarece parintii lor au drepturi asupra lor, dar nu-i pot pastra, asa ca avem noi grija de ei. Astfel functionam ca o familie. Noi spunem copiilor ca pentru lume acesta este un orfelinat, dar pentru noi este o familie. Cand mergem in vacanta luam toti cei 20 de copii cu noi. Acesta este familia noastra.”

In urma cu treni ani au inceput un nou proiect numit Ferma Olarului. “Ferma Olarului are 106 de acri unde putem avea grija de mai mult de 200 de copii. Avem cladiri pentru cresterea iepurilor si a vitelor, avem pomi fructiferi, iar acum construim sere, toate cu scopul de a intretine lucrarea cu productia de aici.”

Ea va avea si o pescarie, o masina de facut blocuri de beton si case familiale. „Vrem sa creem ideea unui sat in care plasezi copiii in case mici, cu o mama, sau un cuplu social. Proiectam spatiul pentru 20 de case. in zona va exista si o scoala, si tot ce se poate gasi intr-un sat pentru ca sa se simta in larg.”

Ferma este conceputa in asa fel incat sa se autosustina si sa poata gazdui echipe de lucru. „Scopul este acela de a fi autonoma ca sa nu cautam mereu ajutor din exterior. Copiii pot lucra aici, pot invata sa lucreze cu mainile lor si cu animalele. Astfel, atunci cand vor pleca, se vor putea descurca singuri. tinta pentru anul acesta este sa terminan prima casa pe care o numim cazarma. in ea vom gazdui echipele venite sa ne ajute la constructie.”

Bill, Tammy si echipa lor spera ca vor putea forma cu ajutorul lui Dumnezeu familii iubitoare care vor sluji sutelor de orfani mexicani de acum si din generatiile care vor veni. „Facem putin cu putin si vedem cum totul se intampla”, marturiseste Bill.

Un remediu pentru homosexualitate ? Dezbaterea continua

Cei care au urmarit presa americana din ultima vreme au vazut reportajele care sugereaza ca schimbarea orientarii sexuale nu este posibila. De fapt, un studiu important arata ca schimbarea este posibila. Psihologul Mark Yarhouse a explorat aceasta problema timp de sase ani si a scris o lucrare pe care a prezentat-o la conferinta anuala a Asociatiei psihologilor americani.

„Cred ca studiul nostru ridica din nou problema ca exista o schimbare in urma unui efort sustinut de-a lungul timpului si exista un procent important de oameni pe care i-a ajutat terapia”, a declarat Mark Yarhouse, co-autor al cartii “Ex-gays?”

Yarhouse si co-autorul Stan Jones au urmarit 63 de persoane care au incercat sa se schimbe cu ajutorul organizatiilor crestine. 30% au reusit sa reduca atractia homosexuala indeajuns sa devina celibatari fara probleme. Alti 23% au inceput sa fie atrasi de persoane de sex opus. in total, 53% au fost transformati. Dar Yarhouse recunoaste ca este greu: „Studiul nu scoate in evidenta faptul ca oricine se poate schimba, sau ca toti se pot schimba. Este ceva dificil de realizat.”

Presa a raportat faptul ca Asociatia psihologilor americani a respins asa numita terapie de conversie, dar acest lucru nu este adevarat. Asociatia nu a interzis-o si nici nu a cosiderat-o neetica. Cu toate acestea, ultimele declaratii sunt ingrijoratoare. Raportul din 2009 declara: „Eforturile de a schimba orientarea sexuala au sansa minima de reusita si pot fi daunatoare.” Asociatia a adaugat: „Pentru unii, identitatea sexuala este schimbatoare.”, deschizand calea pentru o cercetare mai profunda a acestui subiect controversat.

Japonezii se convertesc la crestinism datorita corurilor de gospel

De-a lungul istoriei, vestirea Evangheliei la oamenii din Japonia a fost dificila. Credintele japoneze traditionale precum budismul si shintoismul au multi dumnezei, si oamenii evita religiile fac afirmatii exacte, precum crestinismul.

Majoritatea japonezilor se inchina la milioane de dumnezei, dar la un curs de muzica, japonezii necrestini invata sa cante singurului Dumnezeu adevarat. Filmul „Sister Act” a popularizat muzica gospel in Japonia. Cu 11 ani in urma, misionarul Ken Taylor a vazut posibilitatea de a folosi acest capriciu pentru a-i invata pe japonezi despre Isus Hristos. Fostul animator in cluburi a inceput sa dea lectii de muzica gospel in centre comunitare. Ken a intrat apoi in parteneriat cu biserici crestine, deschizand usi pentru dezvoltarea relatiilor dintre coristi necrestini si membrii bisericii.

„Scopul final este acela de a vedea vieti transformate. in acea sesiune de doua ore, ei nu invata doar cum sa cante muzica gospel, ci mai mult, experimenteaza un program de biserica fiindca au parte de partasie, inchinare si de vestirea Cuvantului”, a spus dirijorul corului.

„Lucrarea Hallelujah Gospel a rupt barierele dintre crestini si necrestini. A deschis biserica pentru comunitate. Este o lucrare unica fiindca tinta slujirii o reprezinta chiar membrii corului”, a spus pastorul Masahiro Okita.

Este un proces lent, dar membrii marturisesc ca aceste cursuri de muzica gospel ii fac niste persoane mai bune. Unii dintre ei se convertesc la crestinism.

„Nu aveam o parerea prea buna despre mine. Am studiat filosofie si practicam ritualuri la templele shintoiste, dar nimic nu a dat rezultate. Dupa un an de implicare in cor, am invatat despre Isus cand am studiat versurile cantarilor. Acum sunt crestina. Am mai multa rabdare cu copiii nostri si am mai multa incredere in mine”, a marturisit Mayuko Shizuka, membra a corului.

„Nu sunt crestina, dar pe masura ce studiez cuvintele cantarilor, gasesc un nou inteles al vietii mele”, a spus Sachico Ishihata, o alta corista.

Astazi, exista cate un cor de gospel in 50 de biserici din Japonia. Ei se numesc Hallelujah Gospel Family. O data pe an se reunesc intr-un concert in care necrestinii japonezi vestesc mesajul lui Hristos familiilor si prietenilor lor prin muzica gospel pe care o canta.

„100% din oamenii care se implica in aceste coruri sunt atinsi de Duhul lui Dumnezeu. Dumnezeu lucreaza intr-un mod extraordinar aici in Japonia”, a spus Ken Taylor.

O replica a arcei lui Noe prinde contur in Olanda

Calatoriti o ora la sud de Amsterdam si veti vedea corabia. Ideea mareata a inceput printr-un vis in 1992.

“Am visat ca o parte din Olanda a fost inundata. A doua zi cand m-am trezit am spus sotiei mele: 'Voi construi arca lui Noe.' Acesta a fost primul inceput”, a spus Huibers.

In ciuda comentariilor din partea sotiei si a altora, Johann Huibers a construit aceasta copie a corabiei lui Noe intr-o dimensiune de zece ori mai mica decat originalul. 600 000 de vizitatori au venit s-o vada, dar Huibers a avut un vis mai maret. El a construit arca cu aceleasi dimensiuni ca ale lui Noe: 300 coti lungime, 50 de coti latime si 30 de coti inaltime.

Arca e imensa. Unii cred ca arca a fost cea mai mare structura de lemn care a navigat vreodata pe ape. Ea are lungimea unui stadion de fotbal si jumatate si marimea unei cladiri cu cinci etaje. Dar cum construiesti o arca?

“Nu am facut planuri, nu am avut proiect, nu aveam nimic. Am avut vointa de a construi o corabie si il intrebam pe Dumnezeu in fiecare zi sa imi dea idei cum sa o construiesc. Dumnezeu mi-a dat idei in fiecare zi, asa ca a fost destul de usor”, a marturisit Huibers.

In arca se gasesc figurine ale animalelor care ar fi fost in corabie. Dar este istorisirea despre Noe reala ? Huibers spune ca in istoria antica exista peste 200 de relatari despre un potop.

“Este aceasi istorisire. A existat cineva care a luat toate animalele intr-o corabie si au supravietuit.”

Dar de ce a dorit acest Noe modern sa construiasca o corabie ? “Ca sa spun oamenilor despre Dumnezeu, cine este Dumnezeu si ca oamenii sa inceapa din nou sa citeasca Biblia. Cand deschizi Biblia, Dumnezeu este acolo si iti ofera toate raspunsurile.”

Huibers crede ca arca este un semn al zilelor in care traim, la fel ca in zilele lui Noe. “Sunt ingrozitoare, ca vremea lui Noe. Nimanui nu-i pasa de Dumnezeu. Nimanui nu-i pasa de oameni. Oamenii se omoara intre ei din nimic. E de necrezut !”

Ca si pe Noe, oamenii l-au batjocorit pe Huibers. “A fost o perioada foarte grea. Toti ma intrebau de ce fac asta si spuneau ca nu e nevoie si ca nu am permisiunea sa construiesc arca lui Noe.”

Dar Huibers si echipa lui au perseverat. Ei se asteapta sa termine corabia pana la sfarsitul anului si spera sa o duca la Jocurile Olimpice din Londra din 2012.

Scoala de Inchinare a ajuns la a sasea editie

In luna august, la Centrul Crestin Timisoara a avut loc Scoala de inchinare care anul acesta a ajuns la editia a sasea. Aceasta promovează inchinarea biblica ca stil de viata personal, aprofundarea in teologia inchinarii, formarea unui caracter integru si dezvoltarea abilitatilor muzicale.

“Scoala de Inchinare a luat fiinta in urma cu 10 ani inainte de a incepe scoala. Dorinta noastra ca si lideri de inchinare si impreuna cu Pica Mengher, care suntem directorii acestei scoli, am avut viziunea si dorinta sa avem o scoala de inchinare in Romania pentru ca nu exista. Dupa 10 ani de asteptare si de rugaciune am reusit sa deschidem aceasta scoala cu ajutorul unor oameni care ne-au deschis ochii, ne-au sfatuit pasii de a putea incepe aceasta scoala”, a spus Genu Olariu, director la Scoala de Inchinare.

Scoala de închinare se adreseaza celor ce sunt chemati sa slujeasca in echipele de inchinare din Romania, cantareti si instrumentisti.

“In fiecare an este o editie speciala si fiecare generatie este diferita. In scoala de inchinare nu urmarim doar inchinarea, ci si aspectul formarii caracterului si a slujirii. Chiar ne gandeam sa o numim Scoala de Formare si Inchinare. Anul acesta am vazut o generatie diferita. Au fost foarte deschisi si interactivi cu profesorii, iar in acelasi timp am lucrat foarte mult pe partea de slujire, de caracter, de formare a caracterului si credem ca a dat roade acest lucru”, a adaugat Genu Olariu.

Profesorii care i-au condus pe studenti in aprofundarea cunostintelor de lauda si inchinare au fost atat din tara cat si din strainatate.

“Avem studenti din toata tara, din majoritatea oraselor din Romania. Totdeauna jumatate din studenti sunt din jurul Timisoarei si inca jumatate din din orase din intreaga tara. Daca este un tanar care este implicat in lucrarea de inchinare in biserica, cred ca este necesar sa parcurga o astfel de scoala pentru ca intr-adevar in aceasta scoala invata lucruri practice, elementare, fundamentale care il ajuta in slujirea din biserica foarte mult.”