Ziua Recunoștinței din America
Paul Strand, Playmouth, Massachusetts: Primele zile și sărbători ale pelerinilor din America sunt pline de presupuneri și folclor, ca și cel mai faimos obiect asociat cu așezarea lor la Plymouth, Massachusetts. Înăuntrul structurii este faimoasa piatră Plymouth. Mulți oameni se îndoiesc că aici ar fi fost vreo piatră, sau că ar fi fost chiar aici. Știm însă că pelerinii au început să construiască un mic sat precum acesta de la Plymouth Plantation, chiar în timpul iernii aspre din anul 1620 care i-a ucis pe jumătate dintre ei.
Leo Martin, ”Jennet Museum”: Doar 51 de oameni din 102 au ajuns la sfârșitul acelei perioade.
Paul Strand: Leo Martin și soția sa, Nancy, nu doar conduc muzeul religios Jenney din Plymouth, dar joacă și rolul pelerinilor. Martin spune că supraviețuitorii acelei ierni au semănat suficient de mult, încât recolta să fie bogată și ei să nu moară de foame. Era vremea mulțumirii.
Leo Martin: Au adunat suficiente alimente pentru a traversa cu bine iarna viitoare și s-au gândit că ar trebui să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru aceasta.
Paul Strand: Unul din cei doi pelerini care a scris despre prima zi a mulțumirii a fost Edward Winslow. Cuvintele lui despre pregătirile de sărbătoare au fost readuse la viață pentru Știrile CBN de către un interpret din Plymouth Plantation.
Richard Winslow, interpretorul lui Edward Winslow: La prima sărbătoare pe care am avut-o în acest ținut, guvernatorul nostru a trimis patru oameni să vâneze păsări și doar în câteva ore, cei patru oameni au putut prinde destule păsări sălbatice încât să poată hrăni compania noastră o săptămână.
Paul Strand: În parada anuală de Ziua Recunoștinței din Plymouth, ei prezintă curcanii uriași din care oamenii de azi cred că pelerinii se înfruptau pe atunci.
Richard Winslow: Curcanii de aici din Noua Anglie sunt puțin diferiți de cei din Anglia. Au însă o carne suculentă.
Paul Strand: Un alt fapt sigur este că acești englezi mulțumitori nu au cinat singuri fiindcă ei știau că fără indieni nu ar fi reușit nimic. Nu doar că indienii americani trebuiau să le arate ce puteau cultiva în acest sol diferit, dar trebuiau să-i învețe pe acești orășeni din lumea veche cum să vâneze și să pescuiască în această lume nouă.
Leo Martin: Ei socoteau că Massasoit, șeful indienilor Wampanoag, era atât de important pentru supraviețuirea lor, că ar trebui să-l învite pe el și familia sa la acea sărbătoare, și așa au făcut.
Richard Winslow: În timp ce cinam și făceam exerciții fizice, între noi a venit Sachem Massasoit și 90 de oameni de-ai săi.
Paul Strand: Martin subliniază că aceștia ar fi putut lua toate proviziile pelerinilor, dar șeful și ai săi au adus cu ei mâncare din belșug.
Leo Martin: Vânat, curcan, pește, legume și împreună au avut destulă mâncare pentru o sărbătoare de trei zile, timp în care s-au cinstit unii pe alții și au devenit prieteni mai buni.
Paul Strand: Norah Messier, expert alimentar de la Plymouth Plantation.
Norah Messier, expert alimentar de la „Plymouth Plantation”: Cel mai probabil pe masa de Ziua Recunoștinței era un pește, posibil homar. Știm că băștinașii, când au venit, au adus vânat, ceea ce nu mulți dintre noi punem pe masă de Ziua Recunoștinței. Credem că ceea ce ei creșteau în grădinile lor în secolul al XVII-lea este ceea ce au adus din Anglia. Încercau să aducă atmosfera de acasă cu ei, să facă Noua Anglie la fel ca în Anglia,
Paul Strand: motiv pentru care probabil unul ca Winslow ar fi preferat ceva mai bun decât curcanii aceia slăbuți din Noua Anglie.
Richard Winslow: Într-adevăr, cel mai mult îmi place o gâscă, fiindcă îmi place grăsimea ei.
Urmărește acum cele mai noi știri și reportaje creștine accesând pe pagina noastră de facebook: @StirileAlfaOmega! https://facebook.com/StirileAlfaOmega Alte știri și reportaje creștine: https://alfaomega.tv/stiri Știre prezentată în cadrul emisiunii „Jerusalem Dateline” 405, difuzată la Alfa Omega TV în decembrie 2021.












