Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 in context international

Procesul prin care s-a format Romania Mare se poate spune ca a inceput, de fapt, in 1859, prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. A continuat cu unirea Dobrogei in 1878, a Basarabiei in martie 1918 si a Bucovinei in noiembrie 1918. Ultimele regiuni care s-au unit cu Romania au fost Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul, la data de 1 decembrie 1918, prin proiectul de rezolutie votat de Adunarea Nationala de la Alba Iulia.

Transilvania n-a fost niciodata pana la 1918, in decursul istoriei sale, o tara romaneasca, in sens de politic romaneasca, adica n-a fost condusa de o elita romaneasca spre deosebire de Bucovina care pana la 1775 a facut parte din Tara Moldovei, toata clasa boiereasca, toata elita era romaneasca; Basarabia pana in 1812 parte integranta a Moldovei neindividualizata. Regiunea de la rasarit de Prut si cea de la apus de Prut era Moldova. Si cu toate acestea, Transilvania care a stat sub stapaniri straine atata vreme a fost provincia cel mai bine organizata in vederea Marii Uniri, probabil si pentru ca liderii romani din Transilvania stiau ca e foarte greu de facut acest lucru. A declarat Acad. Ioan-Aurel Pop, presedintele, Academiei Romane.

Este de remarcat si contextul politic international al anului 1918 de care s-au bucurat si alte popoare.

Nu numai Romania si-a recastigat sau si-a castigat provinciile sale istorice si a reusit sa-i aduca pe romani sub aceeasi obladuire. Ca tot atunci s-au eliberat de sub imperii inglobante si Cehia (parte a Imperiului Austro-Ungar), si Slovacia, parti imense din Polonia (Polonia, de fapt, era complet desfiintata; pe harta nu mai exista Polonia; ea s-a reinfiintat in 1918). Tarile baltice (Tarile Baltice erau inglobate in Imperiul tarilor) au revenit si si-au castigat identitatea politica tot in 1918 – Letonia, Estonia si Lituania. Cu alte cuvinte a fost o miscare a popoarelor. A aratat Acad. Ioan-Aurel Pop, presedintele, Academiei Romane.

Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, la nivel international a existat un climat favorabil unirii.

Fiindca nu poti sa hotarasti ceva si sa schimbi granite in epoca moderna fara sa te recunoasca o comunitate de state internationale, ca daca nu te recunosc Marile Puteri degeaba ai lucrat in interior. A adaugat Acad. Ioan-Aurel Pop, presedintele, Academiei Romane.

Modul in care s-au desfasurat evenimentele dupa prima conflagratie mondiala in favoarea natiunii romane a fost perceput ca un semn din partea lui Dumnezeu.