Experiența tragică a Habibei, care a fost răpită de islamiști | AO NEWS
Când avea 13 ani, Habiba a fost răpită de extremiști islamici în Burkina Faso. Ea a scăpat în cele din urmă, dar este încă marcată de amintirile tragice ale celor întâmplate. În continuare vă prezentăm mărturia ei.
Îmi aduc aminte clar totul. Încă nu pot dormi bine noaptea. Am coșmaruri. Uneori visez că sunt încă acolo, că mă urmăresc și că vor să mă omoare. Mă gândesc adesea la ceea ce am trăit. Nu am uitat și nu pot uita.
În memoria Habibei sunt adânc marcate multe imagini dureroase, la care a fost martoră în adolescență, după ce a fost răpită de extremiștii islamici. În 2017, 8 fete din satul ei din Burkina Faso au fost răpite și duse departe, în pădure.
Fiind musulmani, nu ne-au permis să ne rugăm. Dacă ne-ar fi văzut rugându-ne, ne-ar fi ucis. Chiar și cântatul sau aplaudatul era complet interzis și puteau să ne omoare. Ne-au interzis totul.
Ne-au forțat să ne rugăm ca musulmanii și să citim Coranul. Nu puteam refuza să ne rugăm sau să ne ascundem să ne rugăm propriile noastre rugăciuni, pentru că ne amenințau cu arme. În ceea ce mă privește, când mă ridicam să fac rugăciunile musulmane, eu de fapt mă rugam în inima mea lui Dumnezeu.
Dar, de-a lungul timpului, durerile îndurate au făcut-o pe Habiba să se îndoiască de faptul că Dumnezeu mai era cu adevărat împreună cu ea.
După ce ne-au răpit, ne-au forțat să ne căsătorim. La acea vreme, eu aveam 13 ani, iar nepoata pastorului avea 11 ani. Ne-au violat. Ca să nu ne mai împotrivim, de câteva ori au tăiat gâtul unor oameni în fața noastră. Când voiau să omoare pe cineva, le dădeau o lopată ca să-și sape mormântul. Apoi îi aruncau în groapă și îi ucideau acolo.
A fost îngrozitor să văd toate acele lucruri oribile. Eram atât de speriată, că am uitat aproape toate cântările de la biserică. Un singur cântec mi-l mai aduceam aminte și-l cântam în inima mea și mă rugam fierbine la Dumnezeu. Dar El nu a răspuns. Și am continuat să fac asta timp de 3 ani.
La un moment dat, am cedat. Mi-am spus că aceasta este confirmarea că Dumnezeu m-a abandonat și mi-am pierdut total speranța. Stăteam acolo neajutorată și așteptam să-mi vină rândul sa fiu omorâtă. Și uneori, m-am gândit că mai bine m-aș sinucide pentru a pune capăt acelei suferințe.
Dar Dumnezeu nu o abandonase pe Habiba. Multă vreme după capturarea lor, ea și mama ei au fost ținute separat, dar o dată ce au reușit să se reîntâlnească, au făcut un plan pentru a scăpa, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Înainte de a scăpa, ne-am facut câteva planuri cum am putea evada din mijlocul satului unde eram ținute, pentru că locul acela era păzit de bărbați înarmați zi și noapte. Știam cu siguranță că dacă vom încerca sa fugim și ne vor prinde, ne vor omorî pe loc.
Dar, în ciuda riscurilor, am găsit curajul să scăpăm. Când am părăsit tabăra teroriștilor, era noapte și gardienii noștri dormeau toți. Alergam noaptea și ziua ne ascundeam în tufișuri. Când venea noaptea, și totul era calm, fără zgomot de motociclete care ne căutau, ieșeam din ascunzătoare din nou și alergam cât puteam de repede.
După ce au mers timp de 5 zile, au ajuns în siguranță, dar tot ce s-a întâmplat a rămas în sufletul Habibei până în ziua de azi.
M-aș bucura dacă v-ați ruga pentru mine, ca după ce am trecut prin ceea ce am trecut, să pot iert totul și să merg mai departe.
Știre prezentată în cadrul emisiunii „AO NEWS” din 17 iunie 2023.
Urmărește acum cele mai noi știri și reportaje din perspectivă creștină accesând pagina noastră de facebook: @StirileAlfaOmega! https://facebook.com/StirileAlfaOmega
Click pentru alte știri și reportaje din perspectivă creștină: https://alfaomega.tv/stiri













