Europa trimite înapoi în Afganistan aproape 10.000 de imigranți

Guvernele europene au pus în pericol viețile a aproape 10.000 de imigranți prin faptul că i-au trimis înapoi în Afganistan. Aceștia sunt expuși la tortură, răpire, deces și altor încălcări ale drepturilor omului, a declarat Amnesty International într-un nou raport.

Într-un moment în care victimele civile din Afganistan ating cel mai mare număr înregistrat vreodată, noul raport spune că guvernele europene obligă un număr tot mai mare de solicitanți de azil să se întoarcă la pericolele de la care au încercat să scape venind în Europa.

Noul raport „Forțați să își pună viețile în pericol: Solicitanții de azil care s-au întors din Europa în Afganistan”, detaliază cazurile de afgani care au fost deportații din Norvegia, Olanda, Suedia și Germania riscând să fie uciși, răniți în atacurile cu bombă sau forțați să trăiască în frica constantă de a fi persecutați din cauza orientării lor sexuale sau convertirii la creștinism.

„În hotărârea lor de a spori numărul de deportări, guvernele europene pun în aplicare o politică nepăsătoare și ilegală. Guvernele par să fie oarbe la violențele extreme din Afganistan și la faptul că această țară nu este deloc sigură. Ele pun în pericol viețile oamenilor, îi lasă neprotejați în fața torturii, răpirilor, deceselor și în fața altor orori”, a spus Anna Shea, cercetătorul Amnesty International pentru drepturile refugiaților și a migranților.

Printre afganii care s-au întors forțat din Europa sunt și copiii neînsoțiți și tinerii adulți care erau copii în momentul în care au sosit în Europa. Mai mulți oameni intervievați de Amnesty International au fost trimiși în părți ale Afganistanului în care nu fuseseră niciodată înainte.

„Aceste forțări violează dreptul internațional și trebuie să fie oprite imediat. Aceleași țări europene, care cândva au promis sprijinul pentru un viitor mai bun pentru afgani, acum le frâng sperantele și îi abandonează într-o țară care a devenit mult mai periculoasă de când atunci când au părăsit-o”, a declarat Horia Mosadiq, cercetatoarea Afganistanului Amnesty International.

Returnările forțate și numărul victimelor civile în creștere

Numărul persoanelor care au fost forțate să se plece din Europa a crescut într-un moment în care numărul civililor afectați de violențe atinge un număr record.

Conform statisticilor oficiale ale UE, între 2015 și 2016, numărul afganilor întorși din țările europene în Afganistan s-a triplat: de la 3.290 la 9.460. Randamentele corespund unei scăderi considerabile a recunoașterii cererilor de azil, de la 68% în septembrie 2015 la 33% în decembrie 2016.

În același timp, numărul deceselor și a răniților a crescut, potrivit statisticilor Misiunii de Asistență a Națiunilor Unite în Afganistan (UNAMA).

În 2016, potrivit UNAMA, 11.418 de persoane au fost ucise sau rănite. Atacurile asupra civililor au avut loc în fiecare parte a țării, iar cele mai multe au fost efectuate de către grupuri armate, inclusiv talibanii și așa-numitul Stat Islamic. În primele șase luni ale anului 2017, UNAMA a documentat 5.243 de victime civile.

La 31 mai, într-unul dintre cele mai mari atacuri din istoria Kabulului, peste 150 de persoane au fost ucise și de două ori mai mulți răniți atunci când o bombă a explodat lângă mai multe ambasade europene.

Uciși, răniți și trăind din cauza fricii de persecuție

Cercetătorii Amnesty International au intervievat mai multe familii care au povestit calvarul în care trăiesc după ce au fost deportați din țările europene: majoritatea au pierdut persoane dragi și trăiesc cu teamă de persecuție într-o țară pe care abia o recunosc.

Sadeqa (nu este numele ei adevărat) și familia ei au părăsit Afganistanul în 2015 după ce soțul ei, Hadi, a fost răpit, bătut și eliberat în schimbul unei răscumpărări. După o călătorie de o lună, au sosit în Norvegia cu speranța că vor găsi un viitor sigur. Autoritățile norvegiene au refuzat cererea lor de azil și i-au pus să aleagă între a fi reținuți înainte de a fi deportați sau de a primi 10.700 de euro pentru a se întoarce „în mod voluntar”.

La câteva luni după revenirea în Afganistan, soțul lui Sadeqa a dispărut. Zilele au trecut fără nici o cunoaștere a locului său. Hadi a fost ucis. Sadeqa crede că răpitorii lui l-au ucis iar ea se teme chiar să-i viziteze mormântul.

Familia Farhadi a fost, de asemenea, returnată forțat din Norvegia, în octombrie 2016. În luna următoare după ce s-au întors, ei se aflau lângă moscheea Baqir-ul-Uloom din Kabul când aceasta a fost bombardată, omorând cel puțin 27 de persoane. Atacul a fost revendicat de către grupul armat autointitulat Statul Islamic.

Intensitatea exploziei a fost atât de mare încât Subhan Farhadi, în vârstă de doi ani, a căzut din brațele mamei sale și a fost rănit. Când familia s-a întors acasă, Subhan a început să sângereze din urechi. El continuă să sufere de durere la o ureche chiar și după câteva luni după atac.

Farid (nu este numele lui adevărat) a fugit din Afganistan cu familia sa când era doar un copil. Prima dată s-au îndreptat spre Iran iar ulterior au fugit în Norvegia, unde s-a convertit la creștinism. În mai 2017, a fost deportat la Kabul - locul cu cel mai ridicat număr de acte de violență din Afganistan, reprezentând 19% din totalul victimelor civile din întreaga țară în 2016.

Farid nu mai avea nici o amintire despre Afganistan. Acum, el trăiește cu frica de persecuție, într-o țară în care grupările armate, inclusiv talibanii, au vizat oamenii care s-au convertit la o altă credință și au renegat islamul. „Sunt speriat”, a declarat el pentru Amnesty International. „Nu știu nimic despre Afganistan. Unde o să merg? Nu am bani pentru a putea trăi singur și nu pot locui cu rudele pentru că vor vedea că nu mă rog ca și ele”.

Azad (nu este numele lui adevărat), a crescut în Iran dar a fugit în Olanda împreună cu fratele său. Întors în Afganistan în mai 2017, el se consideră homosexual și se teme că orientarea sa sexuală va fi descoperită de oamenii care doresc să-i facă rău. Înainte de a fi deportat, a încercat chiar să se sinucidă din cauza fricii. „Încerc să fiu un bărbat aici. Imi pierd mintile. Îmi este foarte frică în timpul nopții - sunt foarte speriat”, a declarat el pentru Amnesty International.

„O ceașcă otrăvită”
Guvernele europene știu despre situația periculoasă din Afganistan. Ele au recunoscut acest lucru atunci când Uniunea Europeană (UE) a semnat „Acordul comun” - un acord de returnare a solicitanților de azil afgani.

Într-un document scurs, agențiile UE au recunoscut „înrăutățirea situației de securitate a Afganistanului și a amenințărilor la care sunt expuși oamenii”, precum și „numerele record ale atacurilor teroriste și ale accidentelor civile”. Cu toate acestea, au insistat că „peste 80.000 de persoane ar putea fi nevoite să fie trimise înapoi în viitorul apropiat”.

Există dovezi credibile că această „nevoie” a fost exprimată sub forma unei presiuni asupra guvernului afgan. Ekil Hakimi, ministrul Afganistanului pentru finanțe, a declarat: „Dacă Afganistanul nu cooperează cu țările UE în ceea ce privește criza refugiaților, acest lucru va avea un impact negativ asupra ajutorului alocat Afganistanului”.

În mod asemănător, o sursă confidențială afgană care cunoaște acordul, a declarat pentru Amnesty International că guvernul afgan a fost forțat să înghită „o ceașcă otrăvită” în schimbul ajutorului primit din partea Europei.

Sursă: Amnesty International