Există vreo contradicție între știință și credința creștină?
La sfârșitul secolului XIX au apărut două cărți care au lansat această legendă, că știința ar contrazice credința creștină. De atunci, au fost mari dezbateri, și trebuie să accentuăm că totul e o absurditate. Care știință contrazice credința creștină? Matematica? Fizica? Medicina? Niciuna din științe nu contrazice credința creștină. Dimpotrivă! Credința creștină face apel la rațiune. Dumnezeu vrea să fie iubit cu toată inima, cu tot sufletul și cu toată mintea (Matei 22). Dumnezeu vrea să Îl iubim cu mintea noastră! El nu e împotriva minții, împotriva rațiunii. În Isaia 1:18 Dumnezeu ne invită “veniți să judecăm împreună, să raționăm împreună”. El vrea să ne punem mintea la contribuție, pentru că El a creat mintea noastră. Cum ar putea să o disprețuiască, dacă El a creat-o?
Pentru a pune totul în context, trebuie să vedem cum au apărut științele moderne.
Științele moderne au început cu Isaac Newton, pe la 1700. Newton a fost un mare matematician și fizician, și în același timp, teolog. Puțină lume știe că el era un creștin profund. Printre altele, a scris un comentariu al cărții Apocalipsa.Newton a stabilit că există câteva legi: a gravitației, legile termodinamicii, etc, iar tot Universul se bazează pe aceste legi. El credea puternic că aceste legi le-a pus un Creator. Era un creștin biblic.
Pe la 1750, un grup de atei francezi, în jurul lui Diderot și a echipei care scria atunci Enciclopedia Franceză, și-au zis iluminiști, pentru că “științele moderne ne-au luminat, și nu ne mai trebuie credința în Dumnezeu, știința e suficientă”. Pe lângă ei, a apărut Lavoisier, care a mai adăugat o lege la cele ale lui Newton, legea conservării materiei și energiei, care spunea că energia și masa care există, există dintotdeauna, fără început și sfârșit. Tot din perioada aceea a apărut David Hume, un filosof scoțian care a scris o carte devastatoare pentru credincioși, “Minuni”, în care el spunea: “totul e condus de legi, legile acestea nu pot fi călcate, nimeni nu a văzut vreodată să se întâmple vreo minune, pentru că minunile ar fi încălcarea legilor care sunt fixe și nu pot fi călcate. Prin urmare, Universul în care existăm e ca o sferă închisă, condusă de legi, nu există nimeni în afară, și nimeni din afară nu și-ar băga degetul în acest Univers să schimbe direcțiile”.
Așa s-a creat concepția modernă despre lume și viață. Evident, de la început creată ca fiind ostilă credinței în Dumnezeu. Și așa s-a creat concepția că știința e împotriva religiei, și împotriva credinței creștine. Secolul XIX a fost dominat de această idee, că între știință și credința creștină e un conflict de moarte. Cele două nu pot exista laolaltă.
Trebuie să avem grijă, pentru că, dacă nu știm puțină istorie, rămânem la concepțiile enciclopediștilor, ale iluminiștilor, ale lui David Hume, și nu știm că tot sistemul acela s-a prăbușit dintr-o dată, prin două articole scrise de către un evreu din Elveția, Albert Einstein. Acesta a formulat teoria relativității, pornind de la viteza luminii, de la studiul spațiului și al timpului, și constatând că Universul e în expansiune. Pleacă dintr-un punct din Alpha Centauri și iradiază în toate părțile. Prin urmare, calculând înapoi, Universul are un punct de pornire. Și așa a apărut teoria Big Bang, că a fost un atom de ceva, care dintr-o dată a explodat, și în câteva fracțiuni a apărut tot Universul. Einstein, cu articolele acestea două, a prăbușit tot sistemul de gândire modernist, creat și susținut timp de 150 de ani de oamenii de știință, până la el.
Dintr-o dată, lumea are un început, materia nu e veșnică, energia nu e veșnică. Apoi, când intri în lumea subatomică, constați că atomul sare de pe o orbită pe alta fără motiv. Nu poți calcula în același timp și locația unui electron, și masa, și viteza sa. Și dintr-o dată, pe la 1920-1930, s-a vorbit despre incertitudine și nedeterminism. Nu putem vedea că totul e determinat, și că putem ști ceva cu precizie. Și acestea au prăbușit tot sistemul modern creat de iluminism, de la 1750 încoace.
Dacă stăm să ne gândim cât de mult băteau cu pumnul în masă fizicienii și matematicienii că știința a dovedit… Și tot ce a dovedit știința aceasta s-a prăbușit prin câteva descoperiri noi. Și atunci a venit noul concept de paradigmă. Paradigma e modul de a vedea întreaga realitate, pe baza câtorva date fundamentale pe care le ai. S-au schimbat acele date fundamentale, și toată paradigma modernă s-a prăbușit, și dintr-o dată se construiește o nouă paradigmă, numită postmodernism. De la 1980 încoace, a fi modern nu e o mândrie, ci o rușine. Pentru că modernismul s-a prăbușit. Am intrat în postmodernism.
E suficient să vedem asta și să spunem: nu te lăsa amețit de faptul că “știința a dovedit”. Care știință a dovedit? Eminescu a spus: ”ce un secol ne zice, ceilalți o dezic”. Un mare fizician de la Oxford îmi spunea “în 10 ani, toată paradigma se schimbă, atâtea noi descoperiri apar”. Nu mai fi sigur ca un cocoș că știința dovedește și explică. Fii modest când e vorba de știință, pentru că știința nu e veșnică, are caracter temporar.
Am predat un curs acum vreo 10 ani, “Concepții despre lume și viață”, în multe centre universitare, pentru studenți. Le explicam studenților: “din moment ce înveți despre cele 9 concepții despre lume și viață, fii atent la ce face omul de știință. El are o serie de descoperiri științifice, faptele științei lui. Pe aceste fapte, el le interpretează conform concepției lui despre lume și viață. Și tu imediat poți identifica de exemplu dacă profesorul e new age, sau panteist, sau marxist sau existențialist. Și poți spune profesorului: eu accept datele științei dumitale, dar interpretarea mea este alta.”
Aceleași fapte pot fi interpretate marxist, existențialist, deist, sau creștin. Și tu, dacă ești bine echipat, și înțelegi toate aceste concepții despre lume și viață, poți după aceea să-i pui în încurcătură pe profesori: “Domnule profesor, până aici e știința dumitale, iar de aici încolo e filosofia dumitale, iar eu am libertatea să am o altă filosofie. Nu-mi poți impune interpretarea faptelor - filosofia - pe aceea o fac eu, după concepția mea despre lume și viață.” Toate științele au două lucruri: faptele acelei științe, și interpretarea faptelor, în lumina concepției despre lume și viață.
Când cred în lucrurile spirituale, trebuie imediat să zic: cu toate științele de azi, pot eu să dovedesc existența spiritului? Și ajungem să vedem că nu dovedesc, dar fac plauzibilă existența lumii spirituale. Poți fi un om de știință și credincios? Întâi ești credincios, și apoi știința ta te ajută să fii credincios, să înțelegi mai bine și pe Dumnezeu și lumea spirituală creată. Ca om în secolul XXI, eu am două surse de cunoaștere: revelația și știința. Și dacă le combin bine și creativ, devin o ființă plină.
Domnul Isus îmi dă concepția despre lume și viață totală. El este și Dumnezeul meu, și Învățătorul meu, și Salvatorul, și Cel care îmi dă curățirea de păcate și care mă învață să trăiesc cu Dumnezeu. Toate mi le dă Isus. Și de la El mă duc la toți ceilalți să clădesc, dar după ce am primit ce e de bază de la Dumnezeul întrupat în Isus din Nazaret.
Aceasta este schema unui om al credinței și un om al științei. Combinați-le tot timpul. Ești omul lui Dumnezeu, prin Isus și sfânta Scriptură. Și în același timp, îți blindezi gândirea și viața prin tot ce îți dau științele care luminează lumea lui Dumnezeu. Ține cont: știința nu face altceva decât să descopere modul în care a făcut Dumnezeu lumea.
Extras din interviuri cu prof. dr. Iosif Țon, difuzate în cadrul emisiunii Întrebări esențiale, zilnic de la ora 6.45, pe canalul Alfa Omega TV
Seminarul Concepții despre lume și viață, predat de Iosif Țon, va fi difuzat pe canalul Alfa Omega TV începând de miercuri, 7 decembrie 2016, ora 18, timp de 10 săptămâni. El poate fi comandat și pe DVD la prețul de 40 lei din librăria AOTV, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., sau telefon 0256.284.913.
Aboneaza-te gratuit la revista AOTV Magazin
Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 6.6 - Verdictul Științei: CREAȚIE (noiembrie-decembrie 2016). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: www.alfaomega.tv/revista