Din cauza păcatului, lumea e în declin

Material didactic: struguri, banana si fosila unui arhaeopterix gasita in Germania. Dovezi in sprijinul creatiei: modul in care se pot obtine struguri fara seminte de la struguri cu seminte si banane fara seminte de la banane cu seminte. Trecerea timpului nu a dus la o evolutie ci la o involutie. Invitat: John Mackay, geolog, președintele internațional al Institutului de Creaționism din Australia.

Te deranjează dacă vom face un test de inteligență în timp ce telespectatorii ne urmăresc? Am adus aceste banane ca să îți testez inteligența. De obicei, cu acestea hrănim cimpanzeii, dar astăzi te vom hrăni pe tine. Așadar, cei care sunteți evoluționiști, ar trebui să luați o banană... Prima întrebare: ce este aceasta?

Mâncare. Este un strugure.

Foarte bine. Te–ai descurcat foarte bine. Acum te rog să–l mănânci. Îl voi mânca și eu pe–al meu. Îmi poți spune ce nu era în regulă cu strugurele tău?

A fost doar o boabă.

Tocmai le–ai destăinuit tuturor secretul succesului tău. Numai că nu acesta este răspunsul corect. Nu te–ai descurcat prea bine până acum. Mai bine începem cu testul cimpanzeului. Desigur că dacă ai sta într–un copac și ai face asta, ne–am îngrijora. Cum se numește asta?

– Banană.

Da, banană. E folosită în desenele animate ca să–i facă pe oameni să cadă. Din fericire, e destulă coajă cât să acopere banana pentru ca aceasta să fie bine păstrată înăuntru. Te rog să o mănânci. Ia o înghițitură. Trebuie să recunosc că, eu fiind din Australia, fructele de aici sunt îngrozitoare. Nu te–ai descurcat prea bine cu strugurele, încearcă cu banana. Telespectatorii noștri trebuie să înțeleagă ceva legat de lumea aceasta, ceva care reprezintă opusul evoluției. Îți dau un indiciu: ai simțit semințe în banană?

– Nu.

Desigur că nu. Te–ai întrebat vreodată cum se pot planta bananele dacă nu au semințe? În Australia, bananele sălbatice au semințe pe care trebuie să le scuipi. Dar acelea nu se cresc pentru comerț fiindcă nu au destulă pulpă. Așa că le–am reprodus astfel încât să nu aibă semințe. Acesta nu este un exemplu de evoluție, ci de involuție. Este exact contrariul: aveau semințe, dar acum nu mai au. Te ajută cu ceva pentru cazul strugurelui?

– Nu avea semințe!

– Exact, nu avea semințe. Sunt câțiva agricultori isteți care au observat că strugurii au semințe, dar, din când în când, mai apare câte unul fără semințe. În cele din urmă, unul dintre ei și–a dat seama că pentru casnice asta ar constitui o adevărată plăcere, fiindcă e greu să tot scuipi semințele sau să te gândești unde să le pui, pentru că în buzunar nu se poate. Astfel că s–au gândit să reproducă strugurii aceștia.

Dar cum putem crește struguri dacă nu avem semințe? În mod normal, se plantează sămânța, din care crește vița nouă. Astfel că o sămânță de strugure întotdeauna va produce struguri. Dacă tot nu te–ai descurcat prea bine până acum, spune–mi de ce crezi că din semințele de struguri cresc struguri?

De ce cresc struguri din semințele de struguri?! Care este adevărul profund din spatele acestui lucru? Adică, dacă plantezi semințe de struguri, întotdeauna vor crește struguri. Ar trebui să aibă loc o evoluție, dar nu se întâmplă așa niciodată când plantezi semințe de struguri.

Sămânța ar trebui să conțină anumite informații ca să poată crește... Motivul este că, de la început, Dumnezeu a creat lucrurile în așa fel încât acestea să producă alte lucruri asemănătoare lor. Agricultorii au descoperit cu mult timp în urmă că existau două modalități de reproducere a strugurilor. Prima: puteau planta semințe. A doua: puteau tăia o viță, o îngropau în pământ, de unde ieșea un lăstar nou. Așadar, existau două modalități de reproducere a strugurilor.

Acum, că am scăpat de mare parte din semințe, mai există doar o singură modalitate. Spune–mi, ce s–ar întâmpla dacă, dintr–un motiv anume, butășitul nu ar mai funcționa? Ce s–ar întâmpla cu strugurii?

– În cele din urmă, ar dispărea.

– Corect, ar dispărea. De fapt, avem de–a face cu opusul evoluției: strugurii se află în declin. Dar bananele? Noi am făcut acest lucru în folosul gospodinelor, și nu al bananelor. Și bananele aveau două modalități de înmulțire, dar, pentru că acum am renunțat la semințe, nu mai există decât o modalitate.

Știi ce sunt nevoit să fac? În curtea din spatele casei mele sunt multe specii de banane. Doar scot mâna pe fereastră și culeg banane, ananas sau papaya. Bananele noastre sunt foarte bune. La sfârșitul anului, tăiem bananele, scoatem partea de jos a bananierului și replantăm mlădițele.

Cei care au cele mai dulci banane au o înălțime de 6 până la 8 m. Așa că necesită un oarecare efort. Ar fi mult mai ușor să iei o sămânță din banană și să o plantezi. Problema este că noi puteam produce tot felul de soiuri de struguri prin hibridizare. Chiar și bananele pot fi hibridizate.

Putem hibridiza un strugure cu o banană ca să obținem un "banure"? Nu, poate o "strunană" sau un "brupure"!

Nu, vei vedea că Dumnezeu a făcut această lume în așa fel încât lucrurile să producă alte lucruri asemănătoare lor. Aceasta nu este evoluție, ci o dovadă că Biblia are dreptate. În al doilea rând, pentru că păcatul a apărut pe această planetă, lumea involuează. Este antonimul lui "evoluează". A evolua înseamnă a apărea ca o cochilie. Asta este o spirală. Dar "a involua" înseamnă a porni din vârf pentru a ajunge la bază.

Am o întrebare delicată. Să vă văd dacă puteți răspunde. Dacă evoluția ar fi adevărată, ar trebui să descoperim fosile de struguri prinse în roci, sau un fel de forme de tranziție ale strugurilor și bananelor, foarte urâte și mici, nu–i așa? Cele pe care le avem acum, obținute cu această grozavă tehnologie, ar trebui să fie splendoarea bananelor și a strugurilor.

Conform evoluționiștilor, strugurii au evoluat din alge. Dacă nu îți plac algele, probabil că nu ți–ar fi plăcut nici formele de tranziție până la struguri, nu? Realitatea este că nu se găsesc astfel de forme de tranziție prinse în roci.

Astăzi am adus aici o rocă. Să o despachetez. Săptămâna trecută am fost în Solnhofen, Germania. Localitatea este renumită pentru fosila unei anumite creaturi asemănătoare unei păsări - Archaeopteryx. Localitatea mai este renumită pentru nenumăratele fosile ale unor pești. Așadar, sunt: pasări și pești. Am găsit chiar și fosila unei meduze, o creatură din aceea moale și gelatinoasă care trăiește în oceane.

Dar fosilele nu sunt constituite numai din oase?

Nu, oasele se păstrează cel mai bine, dar și o meduză se păstrează bine dacă a fost îngropată foarte repede. Dar nu am adus și meduza cu mine. Am adus un exemplar superb al unei plante pe care am recunoscut–o... Aceasta este o plantă foarte bine păstrată și a fost scoasă din aceeași rocă în care s–au găsit rechini, păsări, pești, meduze, scoici, homari. Am găsit chiar și un gândac. Vezi roca pe care o ții? Cât de veche crezi că este, conform teoriei evoluționiste?

Are nenumărate de miliarde de ani vechime.

Să mai restrângem puțin perioada. Se presupune că este din perioada jurasică. Conform teoriei evoluționiste, ar avea vreo 115 sau 117 milioane de ani vechime.
Pun pariu însă că nu știi ce plantă este asta.

– Este o ferigă.

– Nu este o ferigă. Te mai las 10 secunde, cât mănânc o boabă de strugure. Ok, e o plantă–pieptene. Să–ți spun ceva ce nu știi: această plantă încă trăiește în Australia, unde este mai cald. Eu cresc această plantă în curtea mea și, imediat ce am găsit–o, mi–am dat seama ce este. Crește chiar lângă cutia mea poștală pentru că eu am sădit–o acolo. Este un cycas. I–am putea spune un palmier, dar este un cycas. Palmierii cycas sunt așa cum au fost dintotdeauna. Astfel că i–am dat repede dreptate lui Charles Darwin: fosilele constituie punctul slab al teoriei sale.

Gândește–te cum am început: cu strugurii. Dacă sădești o mlădiță, va crește o viță nouă. Dacă plantezi semințe, va crește o viță nouă. Dumnezeu a făcut lumea în așa fel încât orice să aibă urmași din același soi. Cea mai bună dovadă în acest sens sunt fosilele, indiferent ce vechime au sau cum au ajuns acolo. Dacă e adevărat că Dumnezeu a făcut palmierii cycas, aceștia nu pot evolua decât în... Alți palmieri cycas. Sau, chiar mai rău, pot dispărea complet.

Acest lucru s–a petrecut în Europa. În Germania se găsesc fosile ale palmierilor cycas. Pot fi găsite chiar și fosilele unor vietăți australiene, cum ar fi cycas, anumiți pești și anumite meduze. Niciuna dintre acestea nu mai trăiește acum în Germania pentru că iarna e prea frig. Astfel, vom vedea că plantele și viețuitoarele vii, ca și cele fosilizate, nu fac decât să susțină imaginea biblică nu a evoluției, ci a... involuției. Viețuitoarele au fost create perfecte, dar, din nefericire, fiindcă Biblia spune că omul a păcătuit, lucrurile au început să meargă din rău în mai rău. S–a parcurs un traseu descendent.

Așadar, acest fel de roci... Priviți cât de subțire e... Am fost uimit cum s–a despicat și să știți că mai sunt și alte fosile în fiecare strat. E pur și simplu superb. Probabil că sunt vreo 10 strate chiar și în roca aceasta subțire. Fiecare strat se poate desface separat. Săpăturile nu se fac decât în depozitele de roci sedimentare.

În această zonă am găsit cycas, care provin de pe uscat, gândaci, care tot de pe uscat sunt, un pește, care e vietate marină și o meduză. În primul rând, ne face să ne dăm seama că dacă am găsit o meduză fosilă, rocile nu s–au format pe o perioadă îndelungată. Meduzele de acum sunt gelatinoase, nu au oase, iar dacă eșuează pe plajă, până la sfârșitul zilei se topesc. Dacă sunt acoperite, se strivesc.

Așadar, pentru ca fosila unei meduze să se formeze, e nevoie de un proces extrem de rapid pentru omul de rând. Prin urmare, rocile nu reprezintă o vechime de milioane de ani. Le spun celor ce privesc să nu se îndoiască de ce scrie în Biblie doar pentru că evoluționiștii susțin o vechime de milioane de ani.

În primul rând, rocile nu susțin teoria evoluției. În al doilea rând, nu dovedesc că avem de–a face cu o perioadă lungă, pentru că, în acest caz, acești cycas nu s–ar afla acolo. Dacă mergi în Australia, vei vedea că cycas nu–și pierd frunzele în timpul iernii. Astfel că frunzele nu se pot fosiliza prinzându–se în pământ iarna. Nu se întâmplă deloc așa. Acestea sunt niște exemple în favoarea creației după asemănarea lui Dumnezeu și a depozitării în strate sedimentare.

Știi de ce se supără pe mine mulți geologi și evoluționiști când vorbesc de potop?

Dacă vorbești de potop, ajungem la Biblie, care ne duce cu gândul la Dumnezeu.

A fost acest potop cauzat de schimbări climaterice?

Nu. Dumnezeu s–a supărat pentru ce se întâmpla în lumea creată de El și a decis să îi pedepsească pe oameni.

De îndată ce ai spus că fosilele s–au format ca urmare a depozitării în strate sedimentare, oamenii, chiar și cei păgâni, se gândesc imediat la Noe. Chiar dacă nu au mers la biserică sau la școala duminicală, cu siguranță au văzut desenele cu Noe. Știi, cele cu omulețul îmbrăcat în alb alături de o girafă căreia îi iese capul din arcă. Sau glume de genul: "Noe citea când farul lumina." Toată lumea a auzit glume de genul acesta.

De îndată ce știu, Dumnezeu îi va judeca. Dar ateii și agnosticii nu vor să fie implicați. Am spus acest lucru unui grup de geologi: toate triburile de pe pământ au o poveste, un mit, o legendă, o istorioară despre potopul lui Noe. Cu excepția unui singur trib: tribul geologilor. Ei nu vor să recunoască autoritatea lui Dumnezeu pe pământ pentru că ar însemna că toți am fi judecați și pedepsiți. Doar dacă nu am avea un Salvator.

Este adevărat că există undeva o insulă unde se află un loc ce poartă numele lui Noe și al soției lui?

– Da. Dacă salariul îți permite să îți cumperi un avion particular care să te ducă pe insula cea mare din Hawaii... De fapt, există și o variantă mai ieftină: cauți harta insulei pe Google, apoi cauți perspectiva uriașului munte Mauna Loa. Aproape de vârf, vei descoperi o peșteră numită "Pu`u Lilinoe", care înseamnă "peștera soției lui Noe". Nu au avut nevoie de misionari pentru că deja știau de Noe. Dacă evoluția e adevărată, nu te–ai aștepta la așa ceva. De ce folosesc numele "Noe", dacă au evoluat din maimuțele africane care nu au cunoscut un evreu ce, milioane de ani mai târziu, avea să scrie o carte cu o istorioară despre Noe, carte care nici măcar nu a ajuns în mijlocul oceanului?

Cealaltă alternativă este că știu și ei povestea lui Noe, fiind urmașii lui Sem, Ham și Iafet, tocmai până la Turnul Babel. Ei au transmis mai departe povestea, care, în cele din urmă, este singura ce are sens.

Oameni buni, mă adresez și dumneavoastră. Poate că mulți din cei care ne urmăresc ar vrea să întreprindă o călătorie fructuoasă undeva anume și ar vrea să ia cu ei un geolog creaționist care să le arate rocile și altele. Ați fi dispus să faceți acest lucru?

Da, dar am putea alege și varianta mai puțin costisitoare, mergând în școli și biserici unde să le arătăm oamenilor pozele făcute de noi pe durata cercetărilor. Pot face și singuri acest lucru vizitând site–ul www.creationresearch.net Dacă vor să vadă harta insulei Hawaii, pot căuta și înregistrările video ale traseelor. Noi filmăm tot ce facem, atât în Hawaii cât și în toată lumea. Așadar, omul obișnuit are acces la aceste materiale, care sunt mult mai puțin costisitoare decât o călătorie în Hawaii.

O să–ți dau acest ziar pe care să–l arăți telespectatorilor, și te rog să citești titlul articolului.

– "Bun găsit șarpelui cu șolduri"?!

Îmi place ca atunci când merg într–o țară nouă, imediat ce cobor din avion, adică cilindrul acela luminos de aluminiu în care zbori, să–mi cumpăr un ziar local ca să văd care sunt ultimele noutăți. Pe acesta l–am cumpărat de pe aeroportul Heathrow la începutul celor opt săptămâni de lucrări în școli și biserici. Atunci am rămas uimit pentru că șoldurile șerpilor... De fapt, este un articol despre fosila recent descoperită a unui șarpe. Fosila prezintă o pereche de șolduri de care sunt legate picioarele.

Acela este un ziar destul de popular, "The Times". Poți să–l arăți telespectatorilor, are și un desen bine realizat. The Times" este renumit pentru că folosește mult mai multe informații decât celelalte ziare. Spre deosebire de celălalte ziare, "The Times" dă și numele acestui șarpe cu șolduri și picioare. L–au numit "Najash". "Najash" e un cuvânt evreiesc ce descrie o vietate din capitolul trei al Genesei.

Dle teolog, îmi puteți spune ce creatură, care avea picioare înainte, dar acum nu mai are, era numită "najash" în Genesa 3?

– Este vechiul șarpe. Diavolul.

Când diavolul o ispitește pe Eva, ia forma unui șarpe. Oamenii de știință care au scris acest articol pentru "The Nature", care nu este un ziar, ci o renumită revistă de știință, folosesc cuvântul evreiesc "najash" pentru a denumi șarpele. În Genesă 3:14 scrie că Dumnezeu l–a pedepsit pe șarpe să se târască pentru totdeauna. E clar că acei oameni de știință, la fel ca noi doi și ca toți cei care citesc Biblia, au descoperit că șerpii puteau merge, dar acum doar se târăsc. Dacă acum nu mai pot merge, ce nu mai au?

– Picioare.

Corect, picioare. Venind din Australia, nu mă prea miră acest articol. În Australia există niște șerpi uriași care ce crezi că au? Niște piciorușe! Nu le mai folosesc la mers, dar pot apuca câte ceva sau se pot îmbrățișa în timpul procesului de acuplare. Unii dintre ei au aceste piciorușe înăuntrul corpului. Putem spune că aceștia au degenerat. Care era cuvântul acela?

– Involuție.

Corect, involuție. Se dovedește astfel că modificările chiar au avut loc. Darwin și urmașii lui le numesc evoluție, dar fiecare exemplu întâlnit, fie că este vorba despre struguri care nu mai au semințe, sau de banane care nu mai au semințe, de oameni care și–au pierdut mințile sau de șerpi care și–au pierdut picioarele, ne arată că se merge de la perfecțiune în jos.

Dovezile susțin de fapt conceptul biblic al creației perfecte, urmată de păcat, urmat de involuție sau degenerare. E adevărul trist despre această planetă. Titlul din "The Times" este: "Cum și–a pierdut picioarele șarpele cu șolduri de acum 65 de milioane de ani". Avem cuvântul evreiesc "najash" ce apare și în Biblie, avem ziarul "The Times" și șarpele cu șolduri de 65 de milioane de ani. Are Biblia 65 de milioane de ani pentru că apare acest cuvânt? Sau poate ar trebui să facem ca autorul acestui articol, care alătură toți acești termeni? Ar trebui să facem și noi la fel?

Puțini știu că, în zilele noastre, cea mai bună dovadă a faptului că nu e nevoie de 65 de milioane de ani pentru ca astfel de lucruri să aibă loc este... Mai ții minte cazul trist în care o companie farmaceutică a descoperit talidomida? Aceasta le–a fost prescrisă gravidelor pentru a nu se mai simți rău dimineața. Consecința tristă a acestui lucru a fost că acest medicament a acționat asupra feților. Mulți dintre ei s–au născut fie cu membre reduse, fie chiar fără membre. Nimeni nu a considerat această modificare o importantă evoluție la om. Și nu a durat milioane de ani. Nu a fost nevoie decât de o singură generație în care s–a ajuns de la oameni cu mâini și picioare, la oameni fără membre.

Așadar, nu e nevoie de 65 de milioane de ani pentru a–ți pierde mâinile și picioarele. Timpul însuși este o parte a gândirii evoluționiste că orice lucru are nevoie de mult timp pentru a se produce. Dar, în lumea noastră, când vreo otravă cauzează pierderi, efectul este imediat.

Avem un exemplu grozav în Noua Zeelandă. Îți amintești de cazul cu DDT, care era considerat bun pentru orice? Se presupunea că rezolvă toate problemele fermierilor. DDT–ul a ajuns în mediu, în ouăle păsărilor sălbatice. O întreagă generație de păsări fără aripi au eclozat în Insula de Sud a Noii Zeelande. În fiecare iarnă, păsările migrează din Insula de Sud în Insula de Nord. Acolo e emisfera sudică, opusă celei de aici. Ghicește ce nu au putut face păsările fără aripi.

– Nu au putut zbura.

Exact. Astfel că au rămas pe Insula de Sud pe durata iernii. Cred că au fost printre primele viețuitoare care I–au mulțumit Domnului pentru încălzirea globală, fiindcă lacul nu a înghețat. Ghicește ce păsări au sosit primele la locurile de împerechere în anul următor?

– Cele fără aripi.

Exact. Acestea se împerecheaseră deja și aveau și pui. Își pierduseră deja "apetitul" pentru împerechere când s–au întors cele cu aripi, așa că nu au mai fost interesate. Cele fără aripi aveau proprii pui și nu le–au mai băgat în seamă pe cele cu aripi. Iată că există discriminare și printre animale. Ceva de genul: nu am nimic împotriva aripilor, dar nu vreau ca fiica mea să se împerecheze cu un "înaripat". Se manifestă chiar și la rațe. Astfel că acum avem de–a face cu două specii diferite pentru că cele două feluri de rațe nu se împerechează între ele. În realitate, originea speciilor nu se află în evoluție, ci în involuție.

Ai văzut oameni mici, cum sunt pigmeii? Știm că sunt descendenții uriașilor zuluși. Din când în când, chiar și în familiile europene, apare câte un copil scund. Dacă nu suntem atenți, din cauza firii noastre mizerabile, pentru că ceva nu e în regulă cu noi, îi discriminăm pe acei oameni și îi îndepărtăm. Adesea, nu au altă alternativă decât să se căsătorească cu cei asemenea lor. Dacă trăiești într–o junglă și cei mari nu te vor, te vei ascunde în junglă și te vei căsători numai cu oameni mici. Astfel, întreg tribul tău va fi alcătuit din oameni scunzi. Realitatea este că nu avem de–a face cu o evoluție, ci cu opusul acesteia. Involuția reprezintă adevărul trist al modificărilor din această lume, dar dovedește că Biblia are dreptate.

Haideți să rezolvăm această problemă sau să le spunem oamenilor cine sau ce anume ar putea–o face, pentru că s–a creat foarte multă agitație în jurul protocolului de la Kyoto referitor la încălzirea globală.

Ar trebui să cumpărăm mai multe ventilatoare pentru a mai răci clima sau ar trebui să ne gândim la altcineva sau altceva care ar putea rezolva problema?

Îți vei da seama că dacă încerci să rezolvi problema din interior, cum ai făcut tu cu propunerea de a cumpăra mai multe ventilatoare, care te vor face să folosești mai mult curent electric, stațiile de curent vor emite mai mult dioxid de carbon sau mai multă otravă nucleară... Nu cumpărați ventilatoare! Chiar dacă te apuci tu însuți să aerezi, îți va trebui mai multă mâncare, va trebui să–ți cumperi mai multe vaci care să producă mai multă balegă pentru a susține fermele. O idee proastă. În cele din urmă, nu există o soluție din interior. Îți vei da seama că orice soluție trebuie să vină din exterior.

Soluția oferită de Biblie este singura valabilă: "La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul." Când a apărut păcatul, El ne–a avertizat ce urma să se întâmple. El a fost chiar mai măreț și ne–a trimis un Mântuitor, pe Isus Hristos. Mai mult chiar, ne–a spus că El se va ocupa de problemele noastre, îndepărtând blestemul care este peste noi. Va face un cer și un pământ nou și nu vom mai avea nevoie de protocolul de la Kyoto.

Am și o mică bănuială că atunci vom vedea și cât de bune erau animalele inițiale. Cu excepția unuia singur. Știi ce animal va rămâne la fel? Dumnezeu a spus că șarpele se va târî veșnic. Doar că nu va mai mușca.

Dle John Mackay, vă mulțumesc. Este întotdeauna o plăcere să stau de vorbă cu dvs, chiar dacă mi–ați dat numai jumătate de banană și ați mâncat toți strugurii. Vă mulțumesc pentru participarea de astăzi. Vă rog să vă deschideți Bibliile și să citiți de la Vechiul Testament până la Apocalipsă ce vrea să facă Domnul Isus Hristos pentru voi. Soarta voastră Îl preocupă în mod deosebit pentru că oamenii vor fi întotdeauna creaturile speciale ale lui Dumnezeu. El are grijă de noi în fiecare zi. Vă rog să citiți ce planuri are El cu voi și cu viețile voastre prețioase pentru viitor. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul să vă binecuvânteze!

Extras din emisiunea Verdictul Științei: Creație 7.2 - Din cauza păcatului, lumea e în declin. Descoperă și alte articole și resurse creaționiste: https://alfaomega.tv/creationism