A zâmbi este un lucru serios! - de Joyce Meyer

… dimineața vine veselia. - Psalmul 30:5 (AMP)

Eu am tendința de a fi o persoană foarte serioasă și lucrul acesta se vede pe fața mea. Însă am învățat că trebuie să fiu serioasă şi în ceea ce priveşte zâmbetul!

Am crescut într-o situație dificilă și am avut o greutate peste viața mea. N-am avut copilărie - am fost jefuită de bucuria tinereții. De când îmi aduc aminte, am trăit ca și un adult pentru că toate lucrurile din viața mea au fost lucruri serioase. Credeam că dacă rămân serioasă, s-ar putea să rămân și în viață. Cu acest gen de gândire nu poți dezvolta o personalitate veselă și exuberantă. Eu am dezvoltat o atitudine serioasă cu privire la propria persoană, atitudine care uneori este greșit înțeleasă de ceilalți.

Odată am spus uneia dintre asistentele mele că trebuie să-i vorbesc înainte să plece acasă. Ea a crezut că vreau să-i reproșez ceva. Tot ce am vrut a fost să vorbesc cu ea despre pregătirile pentru o întâlnire următoare. Dar faptul că am abordat-o cu prea multă seriozitate a făcut-o să creadă că urma să aibă probleme.

Am început să-L caut pe Domnul pentru a vedea cum să fiu eliberată de această problemă a seriozității. Domnul mi-a răspuns arătându-mi că trebuie să exprim mai mult din bucuria pe care o am în inimă. El știe că avem bucuria, dar El dorește ca noi să o exteriorizăm astfel ca toți să o vadă și să beneficieze de ea.

Domnul mi-a dat acest răspuns în timp ce făceam duș într-o dimineață. Am început să vorbesc cu Domnul așa cum fac întotdeauna, iar Domnul a vorbit inimii mele spunându-mi: „Aș vrea să-Mi zâmbești atunci când Îmi vorbești.”

Fața mea nu dorea să zâmbească. La ora 6:00 a.m. eram înțepenită de somn. Însă am început să zâmbesc! Mă simțeam ciudat că zâmbeam în timp ce făceam duș. Și mă gândeam: „Mă bucur că nu mă vede nimeni că zâmbesc!”

Psalmul 30:5 ne spune că dimineața vine veselia. Când deschizi ochii dimineața, bucuria este prezentă. Nu poți simții bucuria până ce nu o activezi exprimând-o în mod intenționat. Adesea, această hotărâre are loc mai întâi, după care vin și sentimentele.

Atunci când bucuria este evidentă în viața ta, îi contaminează și pe ceilalți. Dar atunci când este doar în interior, fără să fie evidentă pentru ceilalți, ajungi să creezi o atmosferă prea serioasă în jurul tău, care devine o greutate apăsătoare.

Într-o seară când vorbeam cu Dave, el mi-a spus: „Simt că avem prea multă seriozitate în casa noastră.”

Am început să mă gândesc la lucrul acesta. L-am întrebat pe Domnul: „Doamne, nu știu să am lucruri greșite în viața mea. Îmi petrec tot timpul rugându-mă, studiind, iubindu-Te și îngrijind de familia mea. Ce este acest lucru pe care îl simte Dave?”

Domnul mi-a răspuns spunându-mi că putem avea un angajament serios în inima noastră fără a fi atât de serioși în exterior, încât ceilalți să nu știe cum să reacționeze față de noi.

Am început să-mi dau seama că, fiind gospodina, eu sunt cea care stabilesc atmosfera din căminul nostru. Bucuria are legătură cu lumina, iar întristarea, cu întunericul. Cele două nu pot locui împreună. Dacă doresc plinătatea luminii în căminul meu, eu sunt cea care trebuie să aprind lumina. Mi-am dat seama că trebuie să le zâmbesc mai mult celor din familia mea și nu doar să dau ordine copiilor cu privire la temele pentru școală sau treburile casei, ci să le zâmbesc având o înfățișare plăcută atunci când le dau aceste instrucțiuni. Trebuie să-mi fac timp să râd cu ei și cu Dave.

Eu cred că familiile noastre trebuie să fie niște locuri pline de veselie. Trebuie să trăim în bucuria Domnului. Dacă o femeie este veselă, soțul ei se va bucura atunci când vine acasă. Oricine dorește să meargă într-un loc plin de veselie. Dacă soţul are un șef morocănos și colegi care se plâng mereu, sigur că nu dorește să vină acasă unde să aibă parte de aceeași atmosferă.

Sigur că soțul și copiii trebuie să-și facă și ei partea în a face ca familia să fie un loc plin de veselie. Bucuria este contagioasă. O persoană se bucură, apoi alta și alta și până să bagi de seamă, i-a cuprins bucuria pe toți!

Bucuria schimbă împrejurările

Uneori, ajungi într-un punct în umblarea ta cu Dumnezeu în anumite domenii și simți un oarecare blocaj. Știi că poți avea parte de mai mult, dar simți că ceva blochează lucrurile de a ajunge la tine.

Dave și cu mine am ajuns la un astfel de moment în ceea ce privește prosperitatea.

Dintr-o stare în care n-aveam practic nimic, am ajuns să intrăm într-o situație în care cel puțin nu mai eram preocupați de banii cu care urma să ne plătim cheltuielile. Dumnezeu începuse să ne binecuvânteze. Dar eu știam că Dumnezeu avea mult mai multă binecuvântare pentru noi.

Dumnezeu dorește atât de mult să ne binecuvânteze. El dorește ca noi să locuim în case frumoase, să avem mașini bune și să putem purta haine elegante. Noi suntem copiii Săi și El dorește să aibă grijă de noi. Nu trebuie ca oamenii necredincioși să aibă toate aceste lucruri frumoase în timp ce credincioșii să trăiască de pe o zi pe alta.

Există anumite lucruri pe care le facem şi care aduc prosperitatea pentru că ele activează principii biblice. Atunci când dăruim cu generozitate pentru că Îl iubim pe Domnul și dorim ca Evanghelia să fie făcută cunoscută oamenilor, dărnicia ne va fi răsplătită (Luca 6:38). Atunci când dăm zeciuială, Dumnezeu mustră sursa producătoare de pagube (Maleahi 3:10, 11).

Dave împreună cu mine experimentam felul de prosperitate ce rezultă din dărnicie și zeciuială, dar întrucât am simțit în duhul meu că a venit vremea să funcționăm la un alt nivel, L-am rugat pe Domnul să-mi arate ce bloca acest lucru. Unul dintre lucrurile pe care mi le-a arătat Domnul a fost că bucuria face parte din mecanismul nostru de a primi darurile Sale. Faptul că nu arătăm în exterior bucuria din viața noastră împiedică prosperitatea să ajungă la noi.

Dacă ai înăuntrul tău bucuria Domnului, dar nu zâmbești și nu-i arăți strălucirea, vei arăta ca un om morocănos. Dintr-o perspectivă firească, felul în care te privesc oamenii are mult de-a face cu bunăvoința lor în multe privințe. De obicei, oamenii nu doresc să binecuvânteze sau să ajute pe cineva să facă vreun lucru, dacă acesta arată ostil sau foarte serios!

Fiecare dintre noi știm să zâmbim. Este unul dintre cele mai mari daruri pe care ni le-a dat Dumnezeu. Zâmbetul îi face pe oameni să se simtă bine și oamenii arată atât de frumos atunci când zâmbesc.

Nu m-am gândit niciodată că zâmbetul este o chestiune atât de serioasă, dar Dumnezeu a petrecut câteva luni încercând să-mi transmită acest lucru. De multe ori, atunci când Dumnezeu încearcă să ne spună ceva și noi nu luăm seama, ajungem într-o încurcătură mare și nu știm cât de gravă e problema. Exprimarea bucuriei printr-o calmă încântare a zâmbetului va aduce lucruri bune în viața noastră, pe lângă faptul că vom arăta altora lumina lui Isus.

În Biblie, Domnul le-a spus oamenilor să se bucure chiar și atunci când sunt în confruntare cu vrăjmașii lor. El le-a spus să se bucure și atunci când merg la luptă sau atunci când lucrurile par că duc la moarte. El le-a spus să se bucure indiferent de împrejurări - să cânte, să-L laude cu glas tare (2 Cronici 20).

Atunci când trecem prin greutăți, trebuie să considerăm lucrul acesta ca fiind o mare bucurie. Iacov 1:1-5 spune să socotim totul ca fiind o mare bucurie.

Dumnezeu a vorbit inimii mele spunându-mi că cei mai mulți oameni, de fapt nu înțeleg cu adevărat cum se face că exprimarea bucuriei va schimba împrejurările în care se află. A trăi în bucuria Domnului va face ca împrejurările potrivnice să dispară pur și simplu pentru că ele sunt de la diavolul. Diavolul nu poate suporta bucuria lui Dumnezeu, așa că, dacă noi trăim în bucuria aceasta, diavolul și împrejurările aduse de el vor fi îndepărtate de la noi.

Exprimarea spiritului de bucurie dimineața stopează împrejurările aduse de Satana chiar înainte ca acestea să fie activate în ziua aceea.

 Material extras din cartea „Vorbind deschis despre depresie” de Joyce Meyer. Comanda seria de cărți „Vorbind deschis despre” GRATUIT de AICI.