Legea consolidarii statului evreiesc si alegerile anticipate

Criza politică nu se referă doar la securitatea națională sau la metodele de conducere. Mare parte a acesteia are de-a face cu legea prezentată Knessetului care a produs diviziuni atât în rândul celor de la conducere cât și în rândul cetățenilor.

Profesorul Abraham Diskin, care a ajutat la elaborarea legislației, spunea că legea este simplă:

Este o lege declarativă care susține faptul că Israelul este o națiune evreiască, sau că vrem să ne păstrăm steagul și imnul.

'Scopul legii este apărarea lucrurilor ce există deja. Nu creează nicio politică nouă', a afirmat Yoram Hazony.

Yoram Hazony, președintele Herzl Institute, spunea că din cauza situației actuale din Orientul Mijlociu, Israelul trebuie să își mențină natura evreiască, rămânând însă o democrație puternică:

'Legea încearcă să apere sistemul școlar evreiesc existent, Legea reîntoarcerii, dreptul Guvernului Israelului de a apela la armata israeliană pentru a apăra poporul evreu în întreaga lume, nu doar în Israel. Aceasta nu schimbă statu-quoul, ci îl protejează.'

Hazony și Diskin spuneau că legea apără drepturile individuale ale tuturor israelienilor, indiferent de rasă ori religie. Ținând însă cont de crizele politice curente, este puțin probabil ca legea să se voteze curând. Alegerile anticipate sunt mult mai posibile. Dacă vor avea loc, sondajele recente sugerează că Beniamin Netahyahu va ocupa funcția de prim-ministru pentru a patra oară.

Julie Stahl a fost prezentă pentru a discuta despre legea consolidării statului evreiesc, alegerile anticipate și situația curentă. Ce rol a avut legislația în stabilirea alegerilor anticipate ?

'A fost probabil picătura ce a umplut paharul. Cu siguranță nu a fost singura chestiune ce a determinat stabilirea alegerilor, însă, pentru unele partide, a fost probabil ultima picătură. Se pare că partidul Likud va câștiga alegerile, însă partidul câștigător va trebui să se alieze cu alte partide pentru a câștiga majoritatea. Aici, sistemul politic aI Israelului este oarecum complicat. Va trebui să facă înțelegeri cu alte partide. Se pare că țara înclină spre dreapta.'

Sondajele arată o înclinație spre partidele de dreapta, spre partidul Likud, care este un partid conservator. De asemenea, mai este partidul Israel Beytenu, dar nu vrem să intrăm în prea multe detalii politice.

Julie Stahl a fost întrebată dacă crede că țara înclină spre dreapta:

'Așa se pare. Una dintre problemele care au stârnit controverse între dreapta și stânga a fost cu privire la tratatele de pace. Cred că israelienii s-au săturat de negocierile de pace cu palestinienii care nu au dat niciun rod. Există informații despre încă o izbucnire violentă. Au loc încă războaie cu diverse grupări în Gaza. Cred că israelienii s-au cam săturat de această situație.'

Ce rol joacă polemica din jurul Muntelui Templului în situația actuală ?

'Cred că reprezintă problema centrală. Palestinienii susțin că israelienii încearcă să obțină aprobarea de a se ruga pe Muntele Templului, că încearcă să preia controlul asupra acestuia. Nu este deloc așa. Prim-ministrul Netanyahu a spus în repetate rânduri că Israelul nu își va schimba statu-quoul, că nu le va permite decât musulmanilor să se roage pe munte. Ieri, când am fost acolo, am întâlnit mai multe grupuri, care ar fi fost plătite de Hamas și care țipau la vizitatori că Allah este măreț. Este, într-adevăr, destul de supărător.'

Există însă o mișcare, numită haliba, care încearcă să obțină drepturi pentru evrei și non-musulmani, adică și pentru creștini, ca să se poată ruga acolo. Julie Stahl a fost întrebată dacă i se pare că mișcarea crește:

'Cu siguranță. Israelienii își dau seama că muntele e parte a moștenirii lor. Templele lor au stat pe Muntele Templului și vor să aibă dreptul de a se ruga acolo. Nici măcar nu știu câți israelieni chiar ar merge să se roage acolo. Cu siguranță nu vor să preia moscheele. Când evreii ortodocși merg pe munte, trebuie să fie escortați de poliție. Nu au voie să aibă la ei cărți de rugăciuni. Nu au voie decât să se plimbe pe alee. Nici nu se apropie de moschei sau de platoul central, fiindcă nu vor să pângărească locul sfânt.'

Este mai mult o chestiune legată de drepturile omului. Este un loc sfânt pentru poporul evreu și evreii vor să aibă dreptul să se roage acolo. Cred că locul va constitui tot mai mult centrul controverselor.

Stire difuzata in Jerusalem Dateline 56 - decembrie 2014 - ultimele stiri despre Israel: http://alfaomega.tv/stiri/stiri-despre-israel/