(Vasilică Croitor, director executiv, „Alianța pentru răspândirea Evangheliei acasă” - AREA)

„Alianța pentru răspândirea Evangheliei acasă” - AREA

După ce am lucrat mulți ani de zile cu Agenția Penticostală de Misiune Externă și am căutat să mobilizăm Trupul lui Hristos pentru misiune externă, și slavă Domnului că s-au deschis multe uși, există acum o înțelegere mai profundă a fenomenului misionar. Dumnezeu ne-a vorbit că, în același timp, trebuie să construim un departament de misiune internă, pentru că mulți ani de zile misiunea internă în România a fost susținută și chiar coordonată în anumite aspecte de proiecte externe, de oameni care au venit din afara țării. Au fost „Alege Viața”, „Campus Crusade for Christ”, „Billy Graham Association”, „Luis Palau”, „Reinhard Bonnke” și alții care au venit din exterior și au făcut campanii de evanghelizare. Este vremea, după 35 de ani de la Revoluție, ca Biserica din România să aibă viziunea, să mobilizeze, să organizeze, să dea direcție pentru evanghelizare. Și mă bucur că cel puțin în cadrul Cultului Penticostal există acest departament, „Alianța pentru Răspândirea Evangheliei Acasă”. Sunt șapte pastori dintre oamenii reprezentativi din țara noastră care coordonează acest proiect de evanghelizare la noi în țară. Ne-am uitat inițial la zonele cele mai puțin evanghelizate și avem un proiect intitulat „România 100%”, dar desigur că lucrăm la dezvoltarea multor altor unelte și strategii de evanghelizare.

De ce misiune internă?

Eu fac o diferențiere între misiunea externă și evanghelizarea internă. Îmi place să văd misiunea ca fiind traversarea unor granițe culturale, sociale, economice, lingvistice și așa mai departe, pentru că asta ne ajută puțin ca să înțelegem statutul misionarului care pleacă în altă țară și a evanghelistului care lucrează în regiunea, în națiunea, în cultura lui. Desigur, cuvântul misionar în sine înseamnă, de la origine, un apostolos, adică unul trimis, și acoperă ambele dimensiuni. Totuși, pentru claritate și o comunicare mai eficientă, este util să facem distincția între misiunea externă și evanghelizarea internă.

Vorbind despre misiunea externă, acolo lucrurile sunt clare. Oamenii care merg în misiunea externă sunt cei care au o chemare foarte specifică, oameni care învață o altă limbă, care se adaptează într-o altă cultură, care se desprind de țara lor, care merg pe termen lung să slujească într-un alt context. Când vine vorba însă despre evanghelizare, de ceea ce facem local, regional, național, noi recunoaștem că tot Trupul lui Hristos este chemat să depună mărturie despre Hristos, tot Trupul lui Hristos este chemat să slujească în lucrarea de evanghelizare. Desigur, unii au dar de evanghelist și evanghelistul în Sfânta Scriptură nu este cel care face singur evanghelizare, ci este unul care iarăși mobilizează Biserica și o pregătește și o capacitează să poată fi eficientă în evanghelizare. Și aceasta este așteptarea noastră prin AREA, să construim strategii, să pregătim resurse, canale de lucru și să mobilizăm bisericile.

Hristos în noi nu poate să rămână ascuns

Dacă Hristos locuiește în noi prin Duhul Sfânt, dacă El ne-a schimbat viața, automat „fișa postului” nostru este că suntem „o cetate așezată pe un munte înalt”. Credinciosul este chemat acum să lumineze pentru Hristos. Problema este că Biserica nu a știut întotdeauna să-i echipeze pe oameni. Credincioșii care vin la Domnul recent au focul, au pasiunea, imediat vor să spună despre ceea ce Dumnezeu a făcut în viața lor. Un om recent întors la Hristos este deja un evanghelist pasional. Problema este că dacă el nu e echipat, nu e pregătit, va porni fără experiență, cu imaturitate, poate nu va putea să răspundă întrebărilor oamenilor, nu va ști cum să reacționeze când oamenii îl resping, pentru că în lucrarea de evanghelizare este și multă respingere și multă răutate cu care oamenii se confruntă. Și atunci, pornind cu entuziasm și pasiune, dar nefiind echipat și pregătit, în fața acestor obstacole va avea tendința să se retragă în carapacea lui și să-și găsească un loc confortabil în biserică și să devină un consumator de slujbe. De aceea, noi avem datoria să echipăm Trupul lui Hristos, mai ales că toate statisticele spun, toate cercetările spun că cei mai buni evangheliști sunt cei care s-au întors la Domnul de curând, doar că ei trebuie să fie echipați. Dacă Biserica ar putea să le dăruiască acestora unelte simple, să-i introducă într-un sistem de formare... Și vreau să accentuez un element foarte important. Noi nu avem încă dezvoltat suficient de bine în România conceptul de ucenicie în evanghelizare. Noi ne gândim la ucenicie doar în termenii dobândirii disciplinelor spirituale, a-L cunoaște pe Hristos, a ajunge la maturitate în credință. Ori asta este doar o parte a uceniciei. Creștinul este un mărturisitor și atunci ucenicia ar trebui să aibă în mod distinct și acest element al evanghelizării.

Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 14, nr. 6), din noiembrie - decembrie 2024, cu tema „Sunt o ființă nouă în Hristos”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista