Donează     Rugăciune       TV LIVE                          

crestinul si tehnologia 640Creștinul si Tehnologia-Media Azi, media și divertismentul ocupă o parte importantă din viață - Facebook, site-uri de informare, jocuri interactive, Youtube și sute de canale TV. Societatea se schimbă în jurul nostru, ca tehnologie dar și ca mecanism de influențare-manipulare. Suntem noi, ca și creștini, pregătiți? Cum navigăm în această nouă lume digitală, folosind reperele credinței noastre? Ce e absolut în credința noastră, și ce este formă care se poate adapta? Vă provocăm să fiți creștini echilibrați în lumea digitală!

Privacy, relații interumane și Biserica în era digitală

cosmin cret profil 720Interviu cu Cosmin Creț, expert media, lector în departamentul de Cinematografie și Media al Facultății de Teatru și Televiziune al Universității Babeș-Bolyai Cluj, precum și Creative Director la PressOne. Este de asemenea inițiatorul proiectului MediaSafe, de educare a părinților creștini cu privire la responsabilitatea pe care o au de a crea un mediu media sigur în casele lor, pentru familiile lor. Află mai multe: www.mediasafe.ro.

Tehnologia e tot mai prezentă în zilele noastre. Ca creștini, cum ar trebui să privim tehnologia?

Dintotdeauna unii oameni au fost speriați de evoluția tehnologiei. În era digitală, această evoluție e mult accelerată și un simplu telefon cumpărat ieri, mâine e deja depășit. În acest context al schimbărilor rapide, care determină și anumite atitudini și comportamente vizavi de tehnologie, e important să definim corect termenii problemei.

E important să înțelegem că tehnologia este neutră, e doar plastic, metal, silicon și sticlă. Însă conținutul pe care aceasta îl facilitează este cel care are valențe negative sau pozitive și care ne dă bătăi de cap.

În fața acestui conținut media, ca și în fața oricărei provocări culturale, putem avea trei tipuri de atitudine: de respingere, de asimilare (ne lăsăm duși de val) sau de interpretare. Dumnezeu ne cere să cântărim lucrurile, să avem acel discernământ înrădăcinat în poruncile și principiile biblice și în modelul lui Isus Hristos. Această ultimă atitudine ar trebui să-i caracterizeze pe creștini în relația cu media și tehnologia. Trebuie să învățăm să interpretăm cultura, să o strunim, să o încălecăm și să o folosim în direcția bună. Când Roma antică și-a extins granițele imperiului, romanii au construit o rețea de drumuri (web) pe care și-au deplasat și aprovizionat trupele. Ani mai târziu, primii creștini au folosit această rețea pentru a răspândi Evanghelia până la marginile imperiului. Astăzi beneficiem de o rețea globală, pe care circulă informație bună și rea. O putem noi folosi pentru răspândirea Evangheliei?

privacy identitate shutterstock

Ce înseamnă privacy - sau intimitate - în era digitală? Ce înseamnă date personale și de ce contează cine le știe dacă nu avem nimic de ascuns?

Privacy-ul în era digitală devine tot mai mult un deziderat greu de atins. Cu alte cuvinte, însemnă să ai control total asupra tuturor informațiilor pe care le emani în spațiul virtual începând de la o banală conversație pe messenger, postare pe Facebook, istoricul vizionărilor pe Youtube și până la securitatea datelor personale și a cardurilor cu care ne plătim utilitățile on-line. Pentru cele mai multe din aceste activități suntem rugați frumos de către companiile respective să ne creem acel cont de utilizator. Undeva pe parcurs, trebuie neapărat să bifăm acele termene și condiții pe care niciodată nu le citim pentru că sunt foarte lungi, stufoase și din care nu am înțelege oricum mare lucru. Acel “I agree” este portița de intrare și acordul nostru ca datele pe care le vom introduce în acel sistem să poată fi folosite într-un fel sau altul. Nici cei mai abili și avizați utilizatori nu pot evita aceste portițe.

De cele mai multe ori lucrurile nu degenerează, iar această lipsă de intimitate nu ne deranjează pe cei mai mulți dintre noi. Mai mereu auzim sintagma “oricum nu am nimic de ascuns”. Chiar dacă ar fi așa, e important de știut că aceste companii valorifică într-un fel sau altul datele noastre și simplele noastre preferințe. Chiar și cele mai aparent inofensive informații, cum ar fi ziua de naștere, sexul, locația geografică sau numărul de telefon, sunt înregistrate și vândute ulterior unor comanii de marketing.

Un simplu exemplu, ca să înțelegeți unde bat: Dacă ai 40 de ani, sex feminin, ești din Cluj și postezi fotografii din vacanțele cu familia, cel mai probabil vei vedea pe pagina ta de Facebook, pe prima pagină din Google, pe Youtube… postări, reclame sau clipuri cu posibile destinații de vacanță, ultimele promoții la zboruri low-cost din Cluj sau diverse accesorii din aceeași zonă de interes. S-ar prea putea sa primești promoții pe email sau chiar să fii sunat la telefon de o agenție de turism sau de sondaje…

În cazuri extreme se ajunge la fraude majore, furturi de identitate, carduri și conturi furate, expunerea unor conversații sau fotografii de natură privată, cereri de răscumpărare, hărțuire, viruși etc.

E important de înțeles că lumea virtuală are consecințe în lumea reală. Nu e doar ceva dincolo de ecran, ci manifestările și consecințele acțiunilor din virtual sunt cât se poate de reale.

Multe servicii pe care le folosim sunt gratuite pentru noi - aplicații mobile, sau rețele sociale sau o adresă de email personală de la Google sau Yahoo. Cine plătește?

Tot ce e gratis ne place și e normal să fim atrași de așa ceva. În lumea digitală, gratis nu există decât în aparență. Așa numitele aplicații sau jocuri “freemium” ne momesc exact cu această promisiune. Alături de conturile gratuite de email sau pe rețelele de socializare, ne oferă o promisiune îndoielnică. Aparent, nu ne costă nimic, doar că plătim cu altă monedă, respectiv cu datele noastre personale și cu timpul nostru. Nu există aplicație freemium care să nu ne afișeze la un moment dat reclame pe care nu ni le dorim, sau chiar să ne ceară ulterior, în cazul jocurilor, să plătim cu bani reali dacă vrem să trecem la nivelul următor. E simplu să ne punem o întrebare banală: dacă Facebook și Google sunt gratuite pentru cei mai mulți utilizatori, de unde au profituri de miliarde de dolari anual?

telefon social media

Ce știe Facebook despre noi? Dar Google sau Yahoo? Dar telefonul nostru, fie el Android sau iPhone?

Trebuie să înțelegem că orice informație, text, imagine sau video încărcată în Facebook, Instagram, Google… devine proprietatea acelei companii. Chiar dacă noi o ștergem de pe pagina noastră de profil, ea rămâne stocată pe serverele lor, putând fi reactivată oricând. Ar fi interesant să vedeți ce știe Facebook despre voi. Accesând din pagina de setări, tab-ul “Your Facebook Information” putem alege să ne descărcăm tot ceea ce a stocat Facebook despre noi.

Ce anume stochează aceste companii despre noi? Cam tot cu ce le hrănim, începând cu date personale, email, adrese, telefoane, vârstă, sex, până la preferințe de toate felurile în materie de muzică, filme, politică, literatură, religie, destinații de vacanță, locuri vizitate, unde am mâncat, ce am mâncat, între ce ore am făcut anumite lucruri, în ce zile suntem liberi sau muncim, cu cine suntem prieteni, la ce școală sau loc de muncă mergem, cu cine ne petrecem timpul și cum o facem… și lista e luuuungă…

În același fel, motoarele de căutare inteligente, scanează conținutul cautărilor noastre, cuvintele cheie, click-urile, chiar conținutul email-urilor sau postărilor pe bloguri sau rețele de socializare. Toate acestea cu scopul declarat de a ne îmbunătăți experiența și de a ne facilita găsirea informației dorite.

Tehnologia se adaptează și ea nevoii de a deveni “prietena” noastră cea mai intimă. Mai nou, telefoanele smart pot stoca și, în unele cazuri, transmite date independent de utilizatori, în special locații GPS, date furnizate de giroscop și accelerometru, aplicații utilizate frecvent, permit înregistrarea convorbirilor și a activității, amprente și recunoaștere facială. Toate acestea, ajutate de puterea aplicațiilor, fac din telefoane niște super computere capabile să urmărească orice mișcare și exprimare în spațiul virtual, dar și fizic.

Culegerea informațiilor, împreună cu softuri inteligente, care învață singure din informațiile pe care le primesc sunt tehnologii de selecție, de triaj, care realizează automat această profilare a utilizatorilor. Profilarea aceasta ajută companiile de advertising (care plătesc bani grei pentru aceste date) să livreze reclamele potrivite cu interesul utilizatorilor.

La o primă vedere, lucrurile sunt împărțite, organizațiile culeg și vând datele, în timp ce utilizatorii se bucură de conținut livrat personalizat. Cei care colectează și folosesc aceste date nu le interpretează la nivel individual ci mai degrabă la nivel de tipologii de utilizatori/consumatori. Războiul nu este unul personal. Câtă vreme își ating scopul obținerii de profituri și beneficii, companiile își vor urmări acest interes.

Ce aduce nou legislația europeană GDPR în vigoare din 25 mai?

Personal, cred că aduce multă bătaie de cap pentru companii, un fel de amăgire că datele personale sunt mai protejate. O reacție la scandalul Facebook–Cambridge Analytica. În realitate, în scurt timp, cei mai mulți dintre utilizatori își vor da din nou acordul pentru a beneficia de diverse servicii gratuite, iar sacul de “I agree” se va reumple, până la un viitor scandal și o eventuală “curățenie generală”.

Ca creștin, cum să privesc toate acestea?

Creștinii trebuie să urmeze principiul biblic al “umblării în lumină”, indiferent dacă vorbim de lumea reală sau de cea virtuală. În relația cu Dumnezeu, nu există privacy, de aceea, activitatea în lumea virtuală ar trebui tratată cu aceeași seriozitate, pentru că sunt aceleași consecințe spirituale. Cum ar fi să ne imaginăm că tot acest privacy e un zid după care se adună toată activitatea noastră online. Cum am sta în fața lui Dumnezeu și a oamenilor dacă acest zid ar cădea mâine și tot ce am adunat după el ar fi expus? E un scenariu cât se poate de posibil, îmi amintesc de trecerea Facebook la interfața de Timeline, în care au fost reactivate din trecut, postări șterse. O eroare similară ar putea dezgropa lucrurile aparent îngropate din trecutul nostru pe această platformă.

Auzim des mai nou de “fake news”, știri false. Se întâmplă acest proces și în România și, dacă da, cum putem discerne?

În primii ani de acces la web în România, era o provocare să găsești informațiile pe care le căutai. Acum, adevărata provocare nu o mai reprezintă găsirea informației ci filtrarea ei. Există atât de multe generatoare de informație disponibile on-line, încât am ajuns să împărțim totul în “bule” de informație și, inevitabil, de influență. Cu alte cuvinte știm multe și mai nimic, iar sentimentul că suntem mai informați ca niciodată este amestecat perfect cu o derută generalizată. Ce poate fi mai periculos ca omul “informat”, care e convins că el deține adevărul? În acest peisaj se integrează perfect fenomenul “fake news”.

Iar când vorbim de “fake news” în mediul online și în special în media socială aici lucrurile devin foarte grave și mă explic: ca o reacție la sursele de informare tradiționale (presă scrisă, radio, TV) on-line-ul promite informație liberă, nesupusă intereselor politice și ale patronilor de presă. La o privire mai atentă, e ușor de înțeles că informațiile apărute în online si mai ales pe Facebook nu sunt verificate și universale ci sunt generate de “bula” ta de informație, respectiv, părerile prietenilor, căutările, interesele și preferințele tale și ale grupului tău… Ca exemplu, aș putea să afirm că am mai mare încredere în ceea ce văd că spune președintele Iohannis la TV la Antena 3 sau Realitatea decât ceea ce scriu prietenii mei, blogării sau jurnaliștii “imparțiali” că ar fi spus Iohannis într-un anumit context.

Cu alte cuvinte, e bine să ne informăm din mai multe surse, preferabil cele primare, nu cele trecute prin filtrele de gândire ale unora sau altora. De asemenea, să nu dăm crezare primei știri senzaționale găsite, fără să o verificăm și cu alte surse, preferabil din mai multe medii si poziții.

Sferele de influență rusă sau americană nu sunt noutăți, este cunoscută agresivitatea Rusiei și influența pe care o exercită în special în tările vecine, vorbitoare de limbi slave, chiar și în Ungaria. Deocamdată, limba latină și orientarea pro vestică și americană (vezi UE și NATO) ne protejează într-un fel de mai multe influențe de acest tip dinspre Rusia.

social media shutterstock

Cum schimbă tehnologia relațiile sociale/interumane? Unde se îndreaptă toate acestea?

Aici n-as vrea sa ma bag prea tare pe domeniul psihologiei. Am citit articole, intuiesc anumite lucruri si comportamente, dar nu sunt o voce avizata.

Marshall McLuhan scria în anii ’60 despre tehnologie ca extensie a corpului uman. Tot el spune că orice extensie, dusă la extrem, induce o amputare. De exemplu, supra-utilizarea automobilelor afectează mersul pe jos sau supra utilizarea telefonului afectează comunicarea față în față. În același mod, supra utilizarea tehnologiei digitale ne schimbă modul în care relaționăm unii cu alții. Medicina studiază deja efectele supra expunerii la mediul digital, fie că e vorba de jocuri social media sau seriale online, iar diagnosticele de dependență sau ADHD sunt din ce în ce mai întâlnite. E de ajuns să discuți cu părinți de adolescenți ca să realizezi că lucrurile scapă de sub control.

Cred că problema stă în degradarea relațiilor interumane sau cel puțin, reașezarea lor pe alte baze. Această extensie a corpului uman numită media socială este de fapt o imitație incompletă a vieții reale. Posibilitatea conturării unui profil perfect în mediul online este foarte tentantă și oferă un refugiu ideal mai ales atunci atunci când viața reală te lovește cu duritatea ei. În viitor, asemeni unor scenarii de filme care nici măcar nu mai par SF, probabil ne vom “avatar-iza” cu toții și astfel personalitățile noastre virtuale vor comunica între ele :)

Ce ar trebui să știm/facem legat de social media? Care sunt avantajele ei și cum evitam pericolele? Ce "principii de folosire" ar fi bine să avem?

Evident, social media a micșorat distanțele între oameni, a facilitat reînnodarea unor relații și chiar legarea de prietenii noi. În domeniul expunerii ideilor și chiar la nivel comercial, a creat platforme excelente care au coagulat oameni cu interese comune.

Nu putem ignora însă superficialitatea pe care o dezvoltă în relații, dar cel puțin putem să o utilizăm responsabil ca adulți și poate copiii se vor lua după noi. O limită de timp petrecut, o limită de expunere, ce și cât postăm e mai mult decât bine venită. Deși reality show-urile sunt la modă acum, nu chiar pe toată lumea interesează ce măncăm noi la micul dejun. Exibiționismul online e derivat dintr-un narcisism în care totul e cosmetizat și doar cea mai bună versiune a noastră e expusă. Cred că avem maturitatea să înțelegem complexitatea vieții reale și faptul că mai avem și unghiuri proaste, burtă, chelie și coșuri pe față.

Unele sensuri ale cuvintelor s-au denaturat poate ireversibil, dar va trebui să trăim cu asta, căutând mereu să ne echilibrăm. Ce mai inseamnă azi “friend”, “share”, “comment”, “feeling”? Depinde de noi ce vor însemna mâine.

mediasafe6

Ce alte competențe digitale ar fi bine să avem?

Cred că m-aș rezuma la bunul simț în tot ceea ce facem, online sau în viața reală. Cred că e foarte important să ne educăm cu privire la media, să nu trăim în ignoranță, pierduți în nostalgia vremurilor trecute, deși vom rămâne inevitabil în urmă, mai devreme sau mai târziu. Trebuie să pășim în lumea digitală a copiilor noștri ca să putem să-i înțelegem și să-i educăm.

Dar întotdeauna, o viață reală bazată pe principii sănătoase și solide nu se va lăsa înlocuită de o imitație distorsionată. Copiii noștri se vor naște cu competențele digitale săpate în ADN, nu cred că vor fi probleme în dobândirea lor.

Creșterea copiilor în era digitală. Cum folosesc diferit copiii/tinerii tehnologia fata de adultii de azi (adica 30-35+)?

Copiii de azi sunt nativi în era digitală. Dă-i unui copil o tabletă sau un telefon și știe singur ce înseamnă “swipe”, “pinch”, “touch”. Pentru adulții de azi, care au prins și tehnologia analog, lucrurile sunt în tranziție. Forțați de împrejurări sau de locul de muncă, cei mai mulți cred că am făcut switch-ul și cred că e atitudinea corectă.

Eu văd totuși o diferență majoră de raportare. Pentru tinerii nativi digital, tehnologia este nu doar parte integrantă ci și vitală a existenței lor, fără de care nu și-ar concepe viața. Telefonul, tableta, au devenit obiectele cele mai intime pe care le iau cu ei peste tot. În cazul adulților și al meu ca utilizator avansat de tehnologie, mi-ar plăcea să cred că dacă mâine ar disparea cu totul tehnlogia digitală, aș fi capabil să mă readaptez mult mai ușor. Rămâne de văzut…

mediasafe2

Ca părinte, ce lucruri poți face pentru a-ți crește bine copilul în era digitală?

Cred că singura opțiune a părinților e să pășească cu încredere în lumea digitală a copiilor lor, să se străduie să o înțeleagă și să își ajute copiii să ia deciziile bune. Asta înseamnă să folosești un telefon smart, să ai un cont pe Facebook, Instagram, să fii minim activ în această zonă, poate chiar “friend” cu propriul copil. Poți juca unele jocuri online împreună cu ei, viziona seriale și filme. În rest, principiile de încredere, respect și autoritate din viața reală trebuie să se regăsească și aici, dar cu siguranță deschiderea va fi mai mare dacă vorbiți aceeași limbă.

Cred că există etape și vârste unde lucrurile pot funcționa diferit. Cred că până la vârsta de 11-12 ani, copiii nu au nevoie de acces liber la Internet, jocuri online si social media. Pretextul pe care il aud des, cum că “le cere la școală” cred că e un mit. Pot face anumite activități online împreună cu părinții, dar nu singuri. Un alt mit este acela că “alți copii sunt deja experți în calculatoare, iar al meu va rămâne în urmă”. Fals, competențele digitale și le vor însuși cel mai repede iar distanța ușor recuperabilă.

Experiența mea e una limitată la o fetiță care acum are 12 ani. Până la această vârstă pot spune că am câștigat această bătălie împreună ca familie, fără a apela la restricții anormale, fără tensiuni. Am vizionat împreună filme, desene animate, am ascultat muzică și am urmărit videoclipuri, am discutat multe aspecte, inclusiv legate de social media. I-am cumpărat un telefon smart de un an de zile și lucrurile sunt încă în normalitate. Să vedem ce aduce adolescența. dar măcar avem convingerea că am făcut ce trebuie până acum.

mediasafe

Spune-ne de proiectul MediaSafe. Cand si de ce a apărut, cui i se adresa și ce presupunea?

Proiectul MediaSafe a apărut ca o reacție la discuțiile cu mulți părinți cu copii de școală primară care se raportau greșit la tehnologie și media. Într-un fel am văzut un fel de ignoranță dar și respingere a subiectului din partea lor. Când am inițiat seminariile, răspunsul a fost unul pozitiv, interesul părinților a explodat și atunci am realizat ce nișă sensibilă și neacoperită am atins.

Abordarea a fost una profesională, angrenând în proiect prieteni din diverse zone ale tehnologiei, de la experți în social media, la game developeri, până la muzicieni și profesori de cinematografie sau chiar foști dependenți de jocuri video și social media. Proiectul a continuat trei ani cu seminarii și participări la diverse conferințe pentru părinți sau chiar pentru tineri. Întotdeauna reacțiile au fost foarte bune și deși ne-a oprit pentru o vreme, încă am același sentiment că e un gol ce trebuie umplut, ceva ce trebuie să facem ca și comunitate creștină pentru copiii noștri.

Este un domeniu inepuizabil, în continuă schimbare, care tratează un subiect de educație din perspectivă creștină, la fel ca și creșterea copiilor sau viața de familie, profesie… lucruri despre care e greu să predici în serviciile bisericii și care rămân descoperite. Cred că avem un rol important în această educație alături de oameni din domeniu, care au și expertiza necesară să abordeze aceste subiecte.

MediaSafe continuă atâta vreme cât vor fi părinți dornici să facă acest pas în lumea digitală a copiilor lor. Din păcate, o concluzie pe care am tras-o în acești ani e aceea că mulți părinți au probleme cu lumea digitală, având o conduită deficitară. Iar cum spunea textul unui spot publicitar, “children see, children do”.

mediasafe5

România digitala - cum arată ea peste 10-20 de ani?

În condițiile în care vom avea aceeași apetență pentru ultimele tehnologii, iar accesul la Internet va fi în continuare ieftin și rapid, cred că accesul, acoperirea și utilizarea va fi în continuă creștere. Deja avem o orientare a educație spre zona tehnologiei, iar promoțiile de viitori specialiști deja sunt recrutați de companiile de profil. Cred că înca avem mentalitatea de “sclavi”, vom continua să producem “rotițe pentru ceas”, dar sper ca în curând să intrăm și în zona creativă, să reușim să proiectam chiar noi “ceasurile”. E un fenomen cunoscut pentru țări ca România.

În rest, cred că e nevoie de multe decizii politice bune ca România, ca țară, să se ridice la nivel tehnologic, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și partea de guvernare. Estonia e un model extraordinar în acest domeniu.

Cum schimbă tehnologia societatea astăzi, și cum influențează ea viața spirituală a oamenilor? Îi face mai deschiși sau mai închiși spre lumea spirituală?

Viața spirituală, teoretic, ar trebui să înflorească. Avem acces la informație mai mult ca niciodată, avem sute de aplicații, explicații, mii de predici și alte servicii bisericești online. Putem urmări programele bisericilor din întreaga lume, putem face schimb de informații, idei… Cu toate acestea, superficialitatea și izolarea socială, consecință a refugiului în zona virtuală, este prezentă și în biserică, pentru că și membri bisericii sunt parte din aceeași societate.

Prin comparație, “entertainment-ul” oferit de media este inegalabil de către biserică. Nici nu-și propune acest lucru, dar e o realitate. Telefonul din buzunar ascunde o lume mult mai largă și mai interesantă decât comunitatea bisericii locale. Cu toate acestea, echilbrul este dat de implicarea în viața bisericii, a comunității locale, a Trupului lui Cristos. Aceasta face să crească rădăcini care se ancorează puternic în viața reală. Chiar dacă lumea virtuală și conținutul ei greu de filtrat vine peste noi în mod ireversibil, avem soluția de a ne ține la suprafață, iar ca parte a unei comunități sănătoase, e mult mai ușor.

mediasafe4

Ce putem face noi, individual, ca creștini în această lume nouă digitală?

Să trăim după principiile și poruncile lui Dumnezeu, nu izolați de lumea digitală care ne sperie, ci încălecând-o și strunind-o astfel încât să luăm ce este mai bun din ea și să lepădăm ce este rău. Asta înseamnă discernământ, asta e ceea ce trebuie să ne caracterizeze și asta ar trebui să-i învățăm pe copiii noștri. 

Cum va arăta Biserica peste 20 de ani, în raport cu tehnologia? 

Ca o rețea mare de oameni, puternic ancorați în lumea reală, cu gândul la veșnicie, folosind tehnologia asemeni drumurilor romane, pentru a se încuraja unii pe alții și pentru a răspândi Evanghelia până la marginile pământului. 

Afla mai multe despre proiectul MediaSafe.

  Aboneaza-te gratuit la revista AOTV Magazin

Articol tiparit in revista Alfa Omega TV Magazin 8.5 - Provocarea tehnologiei pentru credință și societate (septembrie-octombrie 2018). Aceasta revista se distribuie gratuit, aboneaza-te sa o primesti acasa: www.alfaomega.tv/revista

Informatiile publicate pe site-ul alfaomega.tv (text sau video) pot fi preluate de alte publicatii, site-uri si bloguri online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ spre pagina de pe site-ul nostru. Orice abatere de la aceste norme constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si o vom trata ca atare.

Etichete: relatii, tehnologie, media digitala, era digitala, privacy

Alfa Omega TVSusține publicarea materialelor creștine

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să citiți mai multe articole de acest gen, dați click aici pentru a afla despre modalitățile prin care ne puteți ajuta. Dorim să ajungem la cât mai mulți oameni cu mesajul Evangheliei, dar nu putem face aceasta fără ajutorul vostru! Ajutați-ne financiar să continuăm!

x
x

GDPR - avem nevoie de acordul tău pentru a putea să-ți trimitem materiale

Dacă ești abonat la revistă sau la newsletterul nostru, trebuie să știi că nu ți le mai putem trimite, decât dacă primim un acord explicit de la tine, conform legislației GDPR. Durează câteva secunde să ne dai acordul. alfaomega.tv/acord
Alfaomega.tv folosește cookies. Info și setări: Politica Cookies. Politica confidențialitate.