CREAȚIA: Semnele vremurilor, cu Willem J. J. Glashower I Episodul 9 52

peciile de animale și plantele încep să dispară în mod alarmant. Bunurile încep să se termine. Până la mijlocul secolului al XXI-lea, cele mai importante resurse de energie vor fi, în mare parte, dispărute.

Economia noastră este orientată către creștere: mai mult, mai mult, mai mult – producând și consumând într-un ritm tot mai mare. Două hectare și jumătate de pădure tropicală sunt tăiate în fiecare minut. Aceasta înseamnă anual o zonă de dimensiunea Austriei. În acest mod, în următorii 50 de ani nu va mai exista o pădure tropicală.

Există schimbări climatice și epuizarea stratului de ozon. Aerul și apele sunt acidifiate din cauza emisiilor de dioxid de sulf (coșuri de fum pe casă, fabrici și uzine), dioxid de azot (trafic) și amoniac (îngrășământ). Unii doresc să reducă efectivele de animale, dar cum va afecta acest lucru economia? Apoi, există deșeuri, există substanțe chimice otrăvitoare și așa mai departe.

Populația la nivel mondial crește exponențial. Mulți oameni trăiesc cu frica de o situație dezastruoasă iminentă și iau tot ce pot, cât încă mai pot. Lumea speră că știința, tehnologia și oamenii de bună credință ne vor salva.

Pământul a fost exploatat și creația a fost poluată.

Planeta Pământ arată ca o navă spațială în care proviziile alimentare se epuizează, aerul nu mai este proaspăt, combustibilul pentru motoarele vitale se termină, iar cei din echipaj se atacă unul pe altul, pentru a obține ce mai rămâne.

Apoi, se aude vocea care spune: „Teme-te de Dumnezeu și Lui să-I dai slavă, neam omenesc păcătos, pentru că a venit ceasul judecății Lui. Marele Creator al tuturor lucrurilor, Cel care a făcut cerurile, pământul și tot ce este în el, va judeca lucrurile. Ziua răzbunării se apropie. Marea judecată pentru omenire va veni, în cele din urmă: cântărită, numărată și găsită ușoară”. Daniel citește aceste cuvinte de pe perete în timpul sărbătorii împăratului babilonian.

În mijlocul agitației unei petreceri enorme, în toiul râsului și beției, în care chiar și vasele de argint furate din Templul Ierusalimului erau folosite pentru închinarea la idoli, apar degetele mâinii unui om care scrie aceste cuvinte. Pictorul olandez Rembrandt a pictat foarte frumos modul în care regele Belșațar a fost brusc cuprins de frică. Daniel citește cuvintele și spune: „… nu ţi-ai smerit inima, măcar că ai ştiut toate aceste lucruri…” (Daniel 5:22). Iar versetul 30 ne spune: “…Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul haldeilor, a fost omorât...”

Cel ce a făcut cerurile, pământul, marea și izvoarele apei, creația Lui, va fi judecătorul tuturor. Mai este posibilă pocăința? Sperăm, ne rugăm și dorim ca acest lucru să fie posibil și răbdarea lui Dumnezeu să mai predomine. Dar întrebarea este dacă acest lucru va mai fi sau nu posibil.

Într-o zi, Creatorul și Judecătorul Cel veșnic va acționa. Într-o zi, numai Creatorul va primi slava divină. Într-o zi, balaurul și fiarele din cartea Apocalipsei care vor revendica o astfel de slavă divină pentru ei înșiși, vor dispărea. Soli Deo Gloria! Glorie numai lui Dumnezeu.