Rugăciune pentru vindecare, eliberare, restaurare

(Marjorie Cole, scriitoare, fondatoare „Life Recovery”)

Eliberarea și vindecarea pot începe doar atunci când crimele și nedreptățile care au început să reapară în propriile noastre vieți sub formă de infirmități, suferințe, necazuri, accidente, singurătate, dependențe, frică și toate ramificațiile durerii sunt mărturisite și într-o stare de pocăință. Toate aceste dificultăți provin din faptul că am fost despărțiți de dragostea lui Dumnezeu. Această separare deschide calea blestemelor pe care Satana le folosește pentru a aduce judecățile sale demonice asupra noastră și pentru a crea tiparele de moarte și distrugere care devin modelul lucrurilor transmise de la o generație la alta.

PAȘI SPRE ELIBERARE

Credincioșii pot avea demoni și activități demonice în desfășurare în viața lor. Isus Hristos ne-a dat Autoritatea de a călca pe șerpi și scorpioni peste toată puterea diavolului.

Aceste activități demonice sunt ilegale în templul proprietate a Dumnezeului Celui Preaînalt din trupul, sufletul și duhul credincioșilor. Posesia poate însemna a deține, a ocupa și a controla. Mântuirea înseamnă că Isus este proprietarul casei. Sfințirea înseamnă că Isus începe acum să curețe casa. Eliberarea înseamnă scoaterea demonilor. Ucenicizarea este curățenia zilnică a casei pentru a ține gunoiul afară, prin ascultare. Mărturisirea păcatelor părinților este necesară pentru a rupe blestemele și a restabili legământul de pace.

Isus a plătit prețul și a luat asupra Sa toate nelegiuirile noastre trecute, prezente și viitoare. Isus a satisfăcut cerințele păcatului și ale morții prin moartea Sa. Adevărul este că acele nelegiuiri sunt toate șterse prin sângele lui Hristos, dar această victorie trebuie să fie pusă în aplicare de noi.

Aceste judecăți demonice care provin din păcat sunt adesea crezute a veni de la Dumnezeu, care credem că ne pedepsește pentru că am păcătuit. Nu noi am comis toate păcatele și nelegiuirile pentru care suferim.

Multe dintre aceste păcate au fost comise împotriva noastră de către alții care ne-au înșelat demnitatea noastră și viața de care Dumnezeu ne-a dat să ne bucurăm.

Satana își inițiază judecățile demonice împotriva noastră pentru a-L chinui pe Dumnezeu prin rănirea copiilor Săi. Boala și suferința fac parte din blestem. Rădăcina bolilor fizice este minciuna. Trebuie să ne CUNOAȘTEM DREPTURILE ca și copii ai lui Dumnezeu cumpărați prin sânge pentru a pune în aplicare victoria de pe Calvar.

ETAPE PENTRU VINDECAREA LĂUNTRICĂ

• Isus este Sfetnicul minunat. Isus a spus că oile Sale Îi cunosc vocea.
• Demonii au pus blocaje pentru a ne împiedica să ne întoarcem la amintiri.
• Isus dezvăluie memoria și minciunile din ea.
• Minciuna este făcută să arate ca un adevăr.
• Memoria este locul în care s-a făcut acordul cu minciuna.
• Amintirile dețin cheia către adevăr și libertate.
• „Simțirea sentimentelor” din memorie ne ajută să găsim minciunile.
• Identificați demonii protectori, falșii binefăcători, portarii și dădacele.
• Aceștia se folosesc de disociere pentru a ne bloca.
• Trebuie să identificăm și să ne ocupăm de Omul cel mai tare.
• Numirea Omului cel mai tare și a demonilor este esențială pentru a câștiga cazul în instanță.
• Isus, în calitate de Martor Credincios al nostru, depune mărturie despre Adevărul a ceea ce s-a întâmplat.
• Mărturia Lui stă să ateste adevărul despre ceea ce ne-a făcut diavolul.

RESTAURAREA

Ultimul pas în eliberare și vindecare lăuntrică este acela de a recupera lucrurile care ne-au fost furate, sănătatea, relațiile, destinele și pacea noastră cu Dumnezeu. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne înțelegem identitatea, bunătatea lui Dumnezeu, războiul spiritual în care am fost implicați și să ne cunoaștem drepturile din legământ ca și credincioși. Trebuie să știm despre Tronul de har și de îndurare (Evrei 4:16). Aici, în Sala de judecată a Cerului, ne facem cunoscute cererile noastre.

Suntem invitați să intrăm cu îndrăzneală în acea Curte de judecată, dar trebuie să venim în calitate de reclamanți. Nu putem intra în calitate de judecător. Există un singur judecător într-un caz. Nu putem fi judecător și petiționar în același caz. Pentru a ne face petițiile în fața lui Dumnezeu, trebuie să eliberăm judecățile noastre împotriva persoanei care ne-a greșit în favoarea lui Dumnezeu. Trebuie să ne încredem în bunătatea și dreptatea Judecătorului drept pentru a rezolva nedreptățile.

Procesul de obținere a dreptății începe cu prezentarea cazului nostru în fața Curții din Ceruri. Pentru a câștiga cazul nostru în fața unei instanțe de judecată, trebuie să avem un judecător corect, un avocat bun, un martor ocular, unul care este capabil să identifice criminalul și să recunoască locul faptei. Toate aceste elemente sunt necesare și ne sunt disponibile prin Isus Hristos și prin lucrarea Sa terminată pe Cruce.

Pledoarie pentru neprihănire

Dacă îți evaluezi domeniile vieții, așa cum sunt ele reprezentate de suma alegerilor tale de până acum, de tiparele tale de comportament, de acțiunile și reacțiile tale și de calitatea relațiilor tale – cum ți-ai descrie viața în acest moment?

VINOVĂȚIA ȘI DARURILE LUI DUMNEZEU

Vinovăția îmi spune că trebuie să merit lucrurile pentru a le primi. Îmi interzice să mă bucur de ele, fie că aceste „daruri de la Dumnezeu” sunt copiii mei, soțul/soția mea sau casa mea. Frica îmi spune că am nevoie de ajutor, iar controlul îmi spune că trebuie să mă ajut singur. Eșecul îmi amintește de zădărnicia trecutului și de faptul că nu pot face față. Perfecționismul cere mai multă organizare pentru a putea prezice viitorul și pentru a preveni rușinea situațiilor neplanificate.

Confuzia îmi spune că presiunea din capul meu nu este reală și îmi poruncește să „fiu puternic” și „să găsesc soluția”. Sunt mustrat să am grijă de mine însumi. Controlul apare pentru a gestiona haosul pe care confuzia l-a creat, iar eu mă supun unui impostor care se identifică drept „Eu însumi”.

Speranța falsă îmi permite, din când în când, să gust o firimitură de pace falsă, în timp ce darurile pe care Dumnezeu mi le-a oferit zac mototolite și nedeschise. Ajung să mă urăsc pentru că „nu am făcut bine din prima”.

Sunt chinuit de dorința de a-L cunoaște pe Dumnezeu mai intim, dar mă simt disperat de nevrednic și pierdut.

CARE ESTE ADEVĂRUL?

Cel care m-a chemat la viață și m-a creat pentru scopul Său mă cunoaște intim. El nu a intenționat niciodată ca viața mea să fie atât de mică încât să se învârtă în jurul meu. Viața mea nu este despre mine - despre „ce merit” sau „ce nu merit” - ci despre EL, despre a învăța să trăim, să ne mișcăm și să avem ființa noastră în Dumnezeu.

Dacă nu punem întrebările potrivite, nu vom primi niciodată răspunsurile potrivite.

Vom trăi pentru totdeauna în ținutul „NICIODATĂ DESTUL” și „NU MERIT”. Răspunsul corect începe cu întrebarea corectă. Soluția problemei valorii de sine nu se găsește în mine. Nu se găsește nici în opiniile altora despre mine. Soluția vieții mele și a valorii mele se găsește în descoperirea răspunsului la întrebarea: „Pentru ce am fost creat?”

Fragmente extrase din cartea „Războiul spiritual și modul în care eliberarea îți poate schimba viața” și din manualul „Pledoarie pentru neprihănire”, scrise de Marjorie Cole.

Articolul a fost publicat în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 16, nr. 1), din ianuarie - martie 2026, cu tema „Rugăciunea - prioritate în viața creștinului”. Mai multe despre revistă și despre cum te poți abona: https://alfaomega.tv/revista