RAPORT EUROPEAN - Antisemitism, islamofobie și problema imigranților în Europa

Ne aflăm din nou în Parlamentul European, care se află în centrul Uniunii Europene. Vom discuta despre planul Comisiei Europene de a desemna doi reprezentanți. Unul care să se ocupe de problema antisemitismului, iar celălalt care se va ocupa de problema islamofobiei. Ne vom întreba dacă aceste demersuri vor reuși să pună capăt urii în Europa. În a doua parte vom discuta despre criza refugiaților emigranți considerată cea mai mare criză a refugiaților din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Alături de mine se află Hannu Takkula, om politic finlandez, membru al Parlamentului European, Tomas Sandell, fondatorul și directorul ECI, și Paulo Casaca, fost membru al Grupului Socialist din Parlamentul European și expert în problemele Orientului Mijlociu. Hannu, care sunt chestiunile de care te ocupi ?

Sunt membru al Comisiei UE pentru comerț internațional. După cum știți, am stat departe de Parlamentul European timp de 10 luni, dar primăvara trecută, când Olli Rehn a decis să intre în politică, deși el nu este ministru în Guvernul Finlandei, ci este comisarul pentru afaceri economice și financiare, am avut ocazia să mă întorc în Parlamentul European, după 10 luni de absență. Principala mea slujbă este în cadrul INTA și sunt raportor pentru țări precum Rusia, Azerbaidjan, Armenia, Georgia și Moldova. De asemenea, fac parte din Organizația Mondială a Comerțului. Fac parte, de asemenea, din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală. Am făcut parte, timp de 10 ani, din Comisia pentru educație și cultură, astfel că sunt foarte fericit să fiu din nou aici și să am aceste funcții, în special în cadrul comerțului internațional.

Paulo, e o mare plăcere să te avem din nou alături de noi în cadrul emisiunii „Raport european”. El este expert în chestiuni legate de Orientul Mijlociu. Tocmai ai scos o nouă publicație numită „Syria, Break the Wall of Silence”. E o publicație marca ARCHumankind. Spune-ne câteva cuvinte despre această nouă publicație pe care ați scos-o.

ARTICOL: Situația din Siria și Irak - originea războiului civil și a SIIL

Publicația care vorbește despre faptul că Siria rupe tăcerea este o inițiativă pe care am luat-o deja de anul trecut, împreună cu mai mulți colaboratori. Acesta este al patrulea număr al revistei și vrea să sublinieze în primul rând problemele umanitare, iar în al doilea rând, jocurile geopolitice din Siria.

Suntem martorii unor scenarii de care eram relativ siguri și în urmă cu câțiva ani, însă lucrurile au devenit foarte clare după difuzarea imaginilor cu refugiați morți. Este adevărat că, în ultimii ani, au murit mii și mii de refugiați, însă acest băiețel, Alan Kurdi, ne-a schimbat percepția asupra acestei probleme.

ARTICOL: Construcția moscheii din București și problema imigranților

Consider că doamna Angela Merkel procedează corect punând pe primul loc principiile umaniste. Consider că este foarte capabilă și merită toată aprecierea pentru asta, dar nu putem să ne oprim doar la atât. Cred că fiecare om, când vede un alt om în primejdie, trebuie să întindă o mână de ajutor. În al doilea rând, trebuie să înțelegem situația în sine și să reformăm politica.

Tomas, ai avut o vară de succes, mai ales gândindu-ne la munca ta în cadrul ONU și la faptul că ai convins ONU să recunoască sărbătoarea Yom Kippur, sau Ziua Ispășirii. Vorbește-ne despre această campanie, despre valoarea ei pentru Israel și pentru poporul evreu.

În urmă cu aproximativ trei săptămâni a avut loc o dezbatere importantă în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite. Am organizat o campanie pentru a cere ONU să recunoască sărbătoarea evreiască Yom Kippur ca sărbătoare evreiască, la fel cum recunoaște sărbătorile creștine sau musulmane.

ARTICOL: Implinirea profeției - Evreii se întorc în număr tot mai mare în Israel, ajutați de creștini.

Mi-am dat seama că ceea ce am realizat anul acesta este ceva de-a dreptul excepțional. În tradiția evreiască, există ceremonia Tashlich care are legătură cu Anul Nou evreiesc, Rosh Hashana. În cadrul ceremoniei, te cureți în mod simbolic de păcate aruncând pâine în râu. Poate părea ceva bizar, însă în cadrul ceremoniei ținute la ONU au participat aproximativ 150 de persoane, fiind prima ceremonie Tashlich ținută la ONU. Au fost cam 50 de reprezentanți ONU, precum și secretarul general Ban Ki-Moon.

Sunt cel puțin două semnificații ale evenimentului. Primul ar fi faptul că oamenii sunt dispuși să admită că avem neajunsuri în viețile personale, în națiunile noastre, dar și în ONU, ca organizație. În al doilea rând, și cel mai important, ne bucurăm că oamenii au dorit să participe și să onoreze astfel Israelul și această tradiție evreiască. Nu a fost o adunare pro-Israel. Pe mulți dintre cei prezenți i-am știut ca fiind ostili față de Israel.

Cred că asta dovedește că ceea ce am făcut în cadrul ONU, prin Forum for Cultural Diplomacy, a avut succes. Am încercat să prezentăm Israelul altfel, dând dovadă de diplomație, schimbând modul de abordare, renunțând la a mai discuta despre antisemitism, ci sărbătorind ceea ce ne-a oferit poporul evreu și mesajul universal al sărbătorilor evreiești.

Am descoperit, în cadrul ONU, că există mult mai mulți susținători ai moștenirilor iudeo-creștine decât am crezut noi. E o modalitate bună de luat în considerare atunci când vrem să strângem laolaltă prietenii Israelului. Sunt foarte încântat de acest eveniment. Rabinul Schneier a condus ceremonia religioasă. Eu am stat chiar lângă Ban Ki-Moon când mi-am „aruncat” păcatele în East River (New York), astfel că am toate motivele să fiu fericit.

Hannu, primul punct al discuției noastre de astăzi este despre delegații Comisiei Europene pentru combaterea antisemitismului și a islamofobiei. Tu ai condus această luptă împotriva antisemitismului cu mult curaj, în cadrul Parlamentului European, de 10 ani deja. Ce părere ai despre desemnarea unor comisari care să confrunte antisemitismul și islamofobia? Va însemna asta o reducere a urii întâlnite în Europa?

În primul rând, este foarte important ca delegații să fie conștienți de această problemă și să o confrunte. Este un aspect care, cred eu, ajută mult. Cred că trebuie să ne reamintim tot timpul că valorile ONU și UE au fost fondate pe cenușa Holocaustului. Este foarte important să ne asigurăm că ceea ce s-a întâmplat cu 70 de ani în urmă nu se va repeta. Religiile pașnice ar trebui să poată funcționa în Europa fără hărțuiri și fără teamă de xenofobie. Sper din suflet că această hotărâre va duce la asta și că ceea ce s-a întâmplat cu 70 de ani în urmă nu se va mai întâmpla niciodată.

Tomas, ai fost invitat și tu ca reprezentat al ECI când au fost desemnați cei doi membri ai comisiei guvernamentale. În comunicatul de presă ai subliniat două aspecte care trebuie înțelese clar. Spuneai că sionismul este răspunsul la antisemitism. E important să explicăm diferența dintre antisionism și antisemitism și legătura dintre ele.

Am fost invitat la acest colocviu ca reprezentant ECI. Aș vrea să specific faptul că nu vorbim despre comisari, ci despre coordonatori pentru „gestionarea” antisemitismului și a islamofobiei.

În primul rând, se face prea puțin și prea târziu. Am cerut ani la rând, la fel ca ceilalți doi de aici, desemnarea unui reprezentant special, în cadrul Comisiei Europene, pe chestiunea antisemitismului. Cred că este cel mai mic gest pe care l-ar putea face Comisia Europeană pentru a arăta lumii că ia lucrurile în serios, dar asta nu s-a întâmplat niciodată.

ARTICOL: Multiculturalism, corectitudine politică și identitatea spirituală a Europei

În al doilea rând, atunci când au decis că trebuie să aibă reprezentanți pentru asta, nu am înțeles legătura cu islamofobia. Nu spun că, în Europa, nu există islamofobie, deoarece există. Există și alte forme de rasism. Eu cred că, punându-le pe amândouă pe același nivel, ei trimit un semnal greșit comunităților. O să fiu direct acum și o să spun că, s-ar putea ca, data viitoare când va avea loc un atac terorist asupra evreilor, Comisia Europeană să catalogheze reacțiile oamenilor drept islamofobie. Este ceva foarte bizar și irațional.

Am accentuat, în timpul întrunirii, faptul că antisemitismul trebuie văzut ca o amenințare specifică față de comunitățile evreiești. Dacă privim la Europa astăzi, vedem clar două tendințe, despre care discutăm și noi în această emisiune. Un grup de oameni pleacă din Europa. Un alt grup de oameni se mută în Europa. Nu cred că putem pune cele două fenomene pe același nivel.

ARTICOL: Islamul în Europa

Dacă islamofobia, după cum o numesc unii, este cea mai mare amenințare cu care se confruntă Europa, acești oameni nu ar fugi din statele islamice în Europa. Vedem, însă, o comunitate evreiască, prezentă aici de dinainte de Hristos, care acum părăsește Europa. Aceasta este adevărata problemă și ar trebui să îi spunem pe nume. Sunt dezamăgit de situație. Nu am aplaudat când s-a anunțat hotărârea. Cred că ar trebui să fim foarte atenți.

În al treilea rând, în opinia mea, Comisia Europeană a făcut pași în spate în ce privește tratarea eficientă a antisemitismului. În 2003, când s-a discutat prima dată, în Europa, despre violențele antisemitice, despre a doua Intifadă, Romano Prodi, președintele Comisiei Europene de atunci, a convocat un summit de urgență pentru a dezbate problema antisemitismului în Europa. Nu a menționat alte probleme pentru a legitima această chestiune. Astăzi, însă, nu putem discuta despre antisemitism fără a-l face acceptabil din punct de vedere politic.

În ultimul rând, definiția antisemitismului care a fost dată în 2003-2004 de către UE, nu menționa criticile imense la adresa Israelului sau că antisionismul ar fi sinonim cu antisemitismul. Definiția aceasta a fost scoasă de pe site-ul Comisiei Europene. Iată de ce spun că tendințele pe care le observăm nu sunt deloc încurajatoare.

Paulo, UE încearcă să protejeze comunitățile musulmane, ceea ce nu e greșit, însă nu cred că putem să punem pe același nivel islamofobia și antisemitismul. Nu există moschei care necesită pază armată, în timp ce evreii se tem și să își dezvăluie identitatea de teama vreunui atac antisemit. Nu ți se pare că UE exagerează puțin, că această corectitudine politică este dusă la extreme ?

ARTICOL: Creștinii din Orientul Mijlociu se confruntă cu cea mai aspră persecuție din istorie

Ba da, Simon. Cred că Tomas a explicat destul de clar cum stau lucrurile. În primul rând, antisemitismul nu poate fi comparat cu islamofobia. În al doilea rând, nu putem ignora faptul că islamiștii, grupurile anti-musulmane, au folosit în mod eronat termenul de „islamofobie” pentru a convinge opinia publică că trebuie să respectăm versiunea lor fanatică a islamului și că forma moderată a islamului nu trebuie considerată islamistă. Prin urmare, este un concept foarte dubios. Pe deasupra, sunt de părere că trebuie să ne ocupăm de toate formele de discriminare și rasism. Europa nu este izolată de restul lumii și mi se pare ciudat că se iau astfel de măsuri, când putem vedea clar, chiar dincolo de Mediterană, în vecinătatea noastră, cum mii de creștini sunt uciși doar pentru că sunt creștini. Să nu mai vorbim de yazidiți, unde situația este de proporții și mai mari.

Yazidiții formează o comunitate foarte mică din cauză că, de-a lungul istoriei, ei au fost persecutați de către islamiștii fanatici. Ei au ajuns să nu mai aibă niciun drept. Au fost uciși, torturați, înrobiți, vânduți asemenea vitelor. Aceasta este cea mai cumplită formă de rasism la care suntem martori.

ARTICOL: Corespondență specială din Ierusalim cu situația la zi din regiune, din perspectivă creștină.

Există, din fericire, un program, pentru care anglo-americanii merită tot creditul, care a ajutat deja 500 de yazidiți să ajungă în Germania și va mai ajuta încă 500. Oamenii aceștia sunt torturați cu sălbăticie, mai ales din punct de vedere psihologic, din cauza sclaviei. Aceasta este o chestiune imensă care ar trebui discutată.

Apoi, pe lângă acțiunile antisemite, au mai avut loc multe atacuri din partea islamiștilor fanatici asupra persoanelor care au alte orientări sexuale. De asemenea, deși majoritatea kurzilor sunt musulmani, fanaticii nu îi consideră musulmani buni pentru că sunt în primul rând naționaliști.

Ce sunt toate acestea? Uniunea Europeană nu are nimic de spus vizavi de aceste chestiuni ?

ARTICOL: Sfârșitul vremurilor în islam O paralelă între escatologia islamică și cea creștină.

Pare a fi doar o manevră pentru a-i domoli pe islamiștii extremiști și este ceva foarte rău. Noi trebuie să îi respectăm pe toți oamenii, indiferent de rasă sau religie, și să îi protejăm pe musulmanii moderați care îi acceptă pe ceilalți și își practică religia.

Paulo, ce ai putea să ne spui legat de criza refugiaților despre care aminteai mai devreme? Este descrisă ca fiind cea mai mare problemă privind refugiații de după Al Doilea Război Mondial. Prezintă-ne în câteva cuvinte contextul acestei situații.

În primul rând, trebuie să explicăm clar ce s-a întâmplat. Turcia, care e condusă de Erdogan, a adăpostit milioane de refugiați sirieni sau irakieni. De asemenea, mulți iranieni, afgani și-au scăpat viețile fugind în Turcia.

ARTICOL: Introducere în Islam

În acest context, președintele Erdogan a decis să transmită un mesaj Europei. A ales să nu-și controleze granițele pentru a-i arăta acesteia ce se poate întâmpla. Așa s-a declanșat criza actuală care, de fapt, există de foarte mult timp. Situația a fost similară și în Irak. Am fost personal acolo pe când eram membru în Parlamentul European.

Criza actuală este, de fapt, rezultatul mesajului trimis de către domnul Erdogan. Totul a decurs conform planului său fiindcă a fost primit cu multă căldură în Europa și nimeni nu i-a spus că acțiunile sale privind kurzii sunt absolut de nesuportat, că poziția sa vizavi de Siria și de islamiștii fanatici e neclară.

Este evident că Europa ar fi trebuit să susțină Turcia și alte țări cu mult timp în urmă. Problema, însă, e că Europa nu transmite mesajul potrivit în acest context. Noi ar trebui să transmitem un mesaj bazat pe principii foarte clare, necondiționate de presiuni de orice fel.

ARTICOL: Istoria pe scurt a Orientului Mijlociu, din perspectivă creștină

Hannu, cunoscând situația critică a refugiaților creștini și faptul că, în Orientul Mijlociu, creștinismul e pe cale de a fi eradicat, nu ar trebui ca Europa să primească mai mulți refugiați creștini, care împărtășesc aceleași valori cu ale europenilor ?

Eu cred că ar trebui și m-am gândit mult la această problemă. Se pare că, dacă spui că ar trebui să ajutăm creștinii persecutați, ți se reproșează că faci catalogări în funcție de religie. Pe de altă parte, dacă spui că trebuie să îi ajuți pe musulmani, nu ești criticat. Cred că este un subiect foarte important.

Știm cu toții că acești creștini se pot adapta mult mai ușor în societatea noastră fiindcă au aceleași valori și aceleași înțelegeri privind democrația, libertatea religioasă, drepturile umane și așa mai departe.

ARTICOL: Creștinii din Orientul Mijlociu se confruntă cu cea mai aspră persecuție din istorie

Noi, creștinii, nu trebuie să uităm de surorile și frații noștri creștini din țările islamice cărora li se spune că trebuie să aleagă legile sunnite sau șiite... Noi trebuie să fim înțelepți și să îi ajutăm pe toți care au nevoie de ajutor, însă nu îi putem da la o parte pe creștini, cărora le-ar fi mai ușor în Europa.

Tomas, au fost multe rapoarte în vară despre această chestiune, comparându-se criza actuală a refugiaților din Europa cu salvarea copiilor din 1930. Ți se pare aceeași echivalență morală?

Dacă ne gândim la Australia, depinde cum formulezi întrebarea. Există suferință în zonă și mi-a plăcut ce a spus fostul prim-ministrul al Australiei, Tony Abbott. El spunea că Australia trebuie să primească cele mai vulnerabile persoane din regiune, pe cele mai amenințate cu moartea din cauza identității lor.

Oricine poate să facă niște statistici pentru a vedea care grup e cel mai amenințat în prezent. Nu cred că suntem subiectivi atunci când spunem că avem responsabilitatea să venim în ajutorul creștinilor. De ce aceasta ? Pentru că nimeni nu o face. E incredibilă neglijența organizațiilor internaționale, în frunte cu Crucea Roșie, față de această problemă.

Potrivit politicii lor, ei nu primesc persoane de altă credință. Creștinilor din regiune le este teamă chiar și să caute tabere de refugiați ale ONU deoarece știu că vor fi hărțuiți în acel context. Ținând cont de toți acești factori și gândindu-ne la statele bogate din Golf și la răspunsul acestora, cred că noi, ca europeni, trebuie să facem mai mult pentru a-i primi pe acești oameni vulnerabili din regiune.

Programul Raport European, produs de „Revelation TV” și prezentat de Simon Barrett, este o discuție pe teme politice realizat în inima Europei, chiar în Parlamentul European. El discută probleme actuale cu care se confruntă Europa și Orientul Mijlociu. Extras dintr-o ediție a emisiunii Raport European, difuzată lunar, în a doua duminică din lună de la ora 21, pe canalul Alfa Omega TV. (n.red.)