Nevoia de slujire a unui copil luat în adopție | Titus Colțea
In cea mai mare parte, copiii abandonati au cu probleme majore devastatoare pe care niciun psiholog sau psihiatru nu le poate rezolva, doar interventia supranaturala a lui Dumnezeu de a opri blestemele generationale. Parintii adoptivi trebuie sa acorde o atentie mare asupra mostenirii spirituale pe care acesti copii le detin. Interviu cu Titus Coltea, pastor, medic.
Una dintre cele mai tragice experiente pe care le am in viata este sa ma intalnesc cu parinti care au adoptat copii si care mai apoi sunt devastati, din cauza faptului ca experienta lor, mai ales dupa ce copii au crescut, este una devastatoare. Stiu zeci de familii care au infiat copii si dupa ce au facut acest lucru, copiii au luat-o razna, au produs asa o amaraciune incat nu se poate descrie. Parintii regreta enorm pentru ceea ce au facut. Genova Sfatcu a infiintat un orfelinat in Iasi. La acest orfelinat au luat mai multi copii. Fiecare din acesti copii au fost adusi si de la alte orfelinate de stat si acolo au avut aceasi experienta. Copii care au fost produsul unor familii disfunctionale, toxice. Sotul (tata) si-a ucis sotia, a pus-o pe calea ferata si a fost taiata, apoi el a fost prins. Oameni in viata carora pacatul domina. Copiii erau asa de framantati si municiti de aceste duhuri. Mostenirea spirituala pe care o ai atunci cand te tragi dintr-o astfel de familie este teribila.
Un student de-al meu cu care am fost in Siberia ani de zile, baiat dedicat, frate penticostal, dar care impreuna cu sotia nu au avut copii si si-au dorit acest lucru. Ei au infiat trei copii: doua fete si un baiat. Au incercat sa-i creasca, pana cand sotia era pe punctul de a face aceasta prabusire neuropsihica. N-a mai putut face fata provocarilor pe care cei trei copii le-au adus familiei. Fetele erau manipulative, mincionoase. Vorbea cu ele si acestea se pocaiau si se schimbau, dar nu mai putea face fata. Baiatul era un cleptoman. Fura tot timpul, pana cand a trebuit sa-i dea din nou la orfelinatul de stat, pentru ca nu au mai putut sa faca fata. Parintii ii iubesc in continuare si tin legatura cu ei. Eu imi doream sa ii mi-i aduca mie. N-au putut sa mi-i aduca, din cauza anumitor conditii.
Pana cand nu scoatem din ei dracii mosteniti de la parinti, copiii acestia nu pot fi integrati. Acestia depind de mostenirea spirituala pe care au primit-o. S-ar putea sa fie o mostenire destul de curata, fara sa aiba asa de multa toxicitate. Sunt si astfel de cazuri, ma bucur pentru ele, dar in cea mai mare parte astfel de copii sunt cu probleme majore devastatoare, pe care nici un psiholog, psihiatru sau mai stiu eu ce programe de educatie ce s afla in jur, nu le pot rezolva, decat doar aceasta interventie supranaturala de a opri blestemele si de a coate afara duhurile necurate. Prin acesta asociere sufleteasca, relatiile acestea sufletesti pe care le au cu parintii si bunicii lor trebuie sa fie taiate si mai apoi sa fie binecuvantati si scaldati in binecuvantarile noii familii.
Afla mai multe despre adoptie: http://alfaomega.tv/pro-viata/adoptia